ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2447/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 460/C din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 4324/62/2007 al aceleiași instanțe a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. A fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru pârâtul Statul Român. A fost admisă excepția prescripției extinctive. A fost respinsă ca prescrisă acțiunea formulată și precizată de reclamanții C.I., C.S.A., C.M.

și SC G.J. SA în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul ales la D.G.F.P. Brașov și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având ca obiect despăgubiri pe perioada 21 ianuarie 1993 – 13 mai 2004. A fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții C.I., C.S.A., C.M. și SC G.J. SA în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având ca obiect despăgubiri pe perioada 14 mai 2004 – 21 ianuarie 2092. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că Statul Român și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (ca organ al Statului Român) au calitate procesuală pasivă în cauză față de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, respectiv răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie.

Excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului pentru pretențiile aferente perioadei 21 ianuarie 1993 (data înființării societății reclamante) – 13 mai 2004 a fost admisă față de dispozițiile art. 3 raportat la art. 1, alin. (1) din Decretul nr. 150/1958 privind prescripția extinctivă . Cum cererea reclamanților a fost înregistrată la instanță pe data de 14 mai 2007 pretențiile reclamanților pentru perioada 21 ianuarie 1993 – 13 mai 2004 sunt prescrise. Celelalte pretenții ale reclamanților pentru perioada 14 mai 2004 – 21 ianuarie 2092 au fost respinse ca nefondate. Societatea SC G.J. SA (fostă SC G.M. SA) s-a constituit prin participarea ca acționar a societății cu capital integral de stat SC A.B.

SA, aceasta dobândind 49,1% din capitalul societății SC G.M. SA prin aport în natură în sumă de 190.750.000 lei, aportul în natură fiind menționat în anexa 1 la contractul de societate al SC G.J. SA (art. 7, din contractul de societate, fila 19 la dosar, vol. I.). În anexa 1 la contractul de societate se menționează că aportul în natură constând în dreptul de folosință al suprafeței de 220 ha pentru baza furajeră a Fermei 4 Geamăna este în sumă de 44.742.513 lei, sumă ce a avut în vedere folosința terenului pe un an. Această împrejurare rezultă din Raportul de evaluare efectuat în vederea participării SC B. SA la capitalul societății reclamante, raport însușit de acționarii societății reclamante, în contractul de societate menționându-se că acționarii acceptă valoarea aportului în natură în baza documentelor de evaluare prezentate de către SC A.B.

SA În Raportul de evaluare (studiu de fezabilitate întocmit de I., fila 38 la dosar, vol. I.) se menționează că : „Dreptul de folosință a terenului agricol pentru baza furajeră se va reevalua anual, subliniere făcută de Agenția Română de Dezvoltare în actul de confirmare nr. 17905 din 21 decembrie 1992.” În condițiile în care reclamanții nu au făcut dovada că până în anul 2004 când s-a predat terenul în litigiu la Comisia Locală de Aplicare a legii fondului funciar Codlea s-au făcut reevaluări ale dreptului de folosință a terenului în litigiu (și implicit modificarea aportului în natură al SC A.B. SA la capitalul social al societății SC G.J. SA) pretențiile reclamanților constând în despăgubiri pentru lipsa folosinței acestui teren sunt nefondate.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții SC G.J. SA, C.I., C.S.A. și C.M. solicitând, în principal, admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată. Prin decizia nr. 113/Ap din 5 noiembrie 2009 Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a admis excepția invocată din oficiu de instanță și în consecință a anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanții-reclamanți SC G.J. SA, C.I., C.S.A. și C.M. împotriva sentinței civile nr. 460/C din 09 aprilie 2009 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ. Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că înaintea termenului de judecată de la 3 septembrie 2009 apelanții au solicitat prin cererea înregistrată la data de 31 august 2009 acordarea ajutorului public judiciar.

Prin încheierea din 1 octombrie 2009 s-a încuviințat cererea de acordare a ajutorului public judiciar și s-a redus cuantumul taxei judiciare de timbru de la suma de 365.508,26 lei la suma de 243.672 lei. La același termen de judecată pentru a da apelanților posibilitate să timbreze cererea de apel dedusă judecății s-a acordat termen de judecată la 5 noiembrie 2009. Apelanții au cerut la data de 2 noiembrie 2009 reexaminarea încheierii de ședință din 1 octombrie 2009, solicitând admiterea cererii de reexaminare, modificarea în întregime a încheierii criticate în sensul admiterii cererii de ajutor public judiciar în întreg, astfel cum a fost formulată: în principal, scutirea acestora de obligația de plată a taxei judiciare de timbru stabilite, iar în subsidiar, reducerea taxei de timbru stabilite, în așa fel încât să se permită accesul efectiv la justiție.

A fost respinsă cererea de reexaminare formulată de apelanții SC G.J. SA, C.I., C.S.A. și C.M. împotriva încheierii pronunțate la 1 octombrie 2009 în dosarul nr. 4324.1/62/2007 al Curții de Apel Brașov, secția comercială. Așa fiind, văzându-se prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/ 1997 cu modificările ulterioare, Curtea a admis excepția invocată din oficiu și a anulat ca netimbrat apelul declarat de către reclamanții SC G.J. SA, C.I., C.S.A. și C.M. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții SC G.J. SA, C.I., C.S.A. și C.M. invocând dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 105 alin. (2) C. proc. civ., art. 312 alin. (5) C. proc. civ. în temeiul cărora au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea soluționării pe fond, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea în fapt a recursului, recurenții au susținut următoarele: - Cuantumul taxei de timbru a fost stabilit la data de 1 octombrie 2009 la nivelul sumei de 243.679 lei, urmare admiterii cererii de acordare a ajutorului public judiciar formulată anterior. - Încheierea de admitere a cererii de ajutor public a fost comunicată recurenților la data de 29 octombrie 2009, iar termenul de judecată a apelului a fost fixat la 5 noiembrie 2009. - La data de 2 noiembrie 2009 recurenții au expediat prin fax, poștă, cu scrisoare recomandată cererea de reexaminare însoțită de o cerere de amânare a cauzei, iar la data de 3 noiembrie 2009, adică la mai puțin de 24 de ore de la sosirea faxului la sediul instanței, un alt complet de judecată s-a pronunțat respingând-o.

- Având în vedere cererea de amânare pentru soluționarea cererii de reexaminare, recurenții nu s-au deplasat la Brașov în data de 5 noiembrie 2009, așteptând comunicarea soluției adoptate. - La data de 5 noiembrie 2009 instanța de apel a decis anularea apelului ca netimbrat, iar la data de 9 noiembrie 2009 s-a primit comunicarea încheierii din 3 noiembrie 2009 din cuprinsul căreia a rezultat că cererea de reexaminare a fost respinsă. - Instanța de apel a încălcat normele legale de procedură, încălcări de natură să pricinuiască recurenților o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea actului criticat în condițiile în care la data la care instanța de apel a pronunțat decizia criticată – 5 noiembrie 2009 – nu se comunicase încheierea din 3 noiembrie 2009 prin care cererea de reexaminare fusese respinsă.

Concluzionând s-a susținut că instanța de apel a soluționat cauza fără să se comunice potrivit normelor procedurale recurenților că datorează taxa de timbru și fără să se acorde termenul necesar, ulterior comunicării soluției de respingere a cererii de reexaminare pentru a putea plăti. - Instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire la cererea de amânare formulată de recurenți, cerere care față de motivele invocate era întemeiată. Intimata D.G.F.P. Brașov a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat. Intimatul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat note de ședință solicitând respingerea recursului ca nefondat. Recursul este fondat. Examinând recursul reclamanților prin prisma motivelor de nelegalitate invocate se constată că acesta este fondat, criticile avansate împotriva deciziei recurate fiind întemeiate.

Din actele și lucrările dosarului se constată că prin încheierea din camera de consiliu din 1 octombrie 2009 Curtea de Apel Brașov a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către reclamanții SC G.J. SA, C.I., C.S.A. și C.M. și în consecință a dispus reducerea cuantumului taxei de timbru stabilită în sarcina reclamanților de la suma de 365.508,26 lei la suma de 243.672 lei; prin încheierea din camera de consiliu din 3 noiembrie 2009 Curtea de Apel Brașov a respins cererea de reexaminare formulată de reclamanți împotriva încheierii mai sus evocată; această din urmă încheiere a fost comunicată reclamanților la data de 9 noiembrie 2009, iar decizia recurată a fost pronunțată la data de 5 noiembrie 2009. În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 276/2009 privind aprobarea O.U.G.

nr. 212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru hotărârile judecătorești irevocabile se comunică părților. În cauză se reține că la data la care instanța de apel a pronunțat decizia recurată – 5 noiembrie 2009 nu se comunicase soluția cu privire la cererea de reexaminare, comunicarea încheierii către reclamanți realizându-se la 9 noiembrie 2009. Soluționarea apelului prin admiterea excepției de netimbrare fără comunicarea soluției asupra cererii de reexaminare și fără a se pronunța asupra cererii de amânare s-a făcut cu nesocotirea normelor procedurale menționate mai sus și prevederilor art. 156 C. proc. civ., ce atrag nulitatea actului criticat.

Instanța de apel nu a dat posibilitatea reclamanților să ia cunoștință de soluția asupra cererii de reexaminare și în consecință să timbreze calea de atac promovată. Procedând astfel instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală afectată de motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Pentru aceste considerente, Înalta Curte în temeiul prevederilor art. 312 C. proc. civ. va admite recursul reclamanților, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții SC G.J. SA, C.I., C.S.A. și C.M. împotriva deciziei nr. 113/Ap din 5 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iunie 2010.