ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2613/2010

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

sub nr. de mai sus, reclamanții G.D.N., G.M. au solicitat în contradictoriu cu intimații

SC R.O. SA, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Agenția Domeniilor

Statului, Agenția de Valorificare a Activelor Statului și Statul R. prin Ministerul

Finanțelor Publice, revizuirea deciziei nr. 8917 din 03 noiembrie 2009 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru motivul prevăzut de art. 322 pct.

7 C. proc. civ.

În

motivarea cererii, revizuenții

au susținut că dispozițiile acestei hotărâri prin care s-a reținut că pârâtul Statul

Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă în cauză,

sunt contrare încheierii din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea

în același dosar, prin care a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale

și s-a stabilit că această parte are calitatea de pârât în cauza dedusă judecății

și implicit este obligat la plata măsurilor reparatorii în echivalent solicitate

în procedura de față.

Referitor la cererea de

revizuire dedusă judecății, se constată următoarele:

Prin decizia nr. 8917

din 3 noiembrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis

recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Vrancea împotriva deciziei nr. 194 A din 16 octombrie 2008 a Curții de Apel Galați,

care a fost modificată în sensul că a fost admis apelul acestei pârâte.

A fost schimbată în parte

sentința civilă nr. 152 din 21 februarie 2008 a Tribunalului Vrancea în sensul că

a fost respinsă acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.

Prin încheierea din 3

octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în același dosar, cu referire la

care se susține că ar fi contrară dispozițiilor hotărârii atacate prin cererea de

revizuire dedusă judecății, a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale

a sentinței pronunțată în cauză, formulată de reclamanții G.D.N. și G.M., dispunându-se

înlăturarea din dispozitiv a admiterii acțiunii în contradictoriu cu pârâții Ministerul

Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Agenția Domeniilor Statului și Agenția

pentru Valorificarea Activelor Statului, față de care fusese admisă excepția lipsei

calității procesuale pasive.

Ca urmare, dispozițiile

hotărârii menționate prin care nu s-a statuat în nici un mod relativ la legitimarea

procesuală pasivă a Statului Român.

În

contradictoriu cu care

acțiunea a fost admisă, nu sunt contrare celor dispuse prin decizia atacată pronunțată

în calea de atac a recursului declarat împotriva hotărârii judecătorilor fondului,

astfel cum eronat se susține.

Mai mult, cererea de revizuire

dedusă judecății, întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

nu poate fi primită și pentru neîndeplinirea cerințelor imperativ pretinse de textul

de lege indicat.

Astfel, potrivit art.

322 pct. 7 C. proc. civ., se poate cere revizuirea dacă există hotărâri definitive

potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași

pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Se poate cere deci revizuirea

pentru motivul invocat numai atunci când hotărârile, despre care se susține că se

contrazic, au fost pronunțate în soluționarea a două sau mai multe cauze distincte,

dar, deoarece acestea au avut același obiect și s-au purtat între aceleași persoane,

având aceeași calitate, trebuie privite ca fiind una și aceeași pricină.

Rațiunea acestei reglementări

rezidă în necesitatea creării unei căi de rezolvare a situației în care, judecându-se

separat două sau mai multe asemenea cauze și neobservându-se existența lucrului

judecat, se ajunge la pronunțarea unor hotărâri potrivnice, ale căror dispozitive

nu se pot concilia.

În

cadrul aceluiași proces,

nu se poate ajunge însă la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă, în diferite

faze/cicluri procesuale, soluțiile pot fi diferite de cele anterioare, în final

o singură hotărâre pune capăt judecății.

Ca urmare, constatând

că, în speță, pe de o parte hotărârea pretins potrivnică celei atacate, nu prezintă

elementele de contrarietate pretinse de text, iar pe de altă parte hotărârile invocate

a fi contrare au fost pronunțate în același proces în diferitele sale etape procesuale,

urmează, pentru considerentele expuse, a respinge cererea de revizuire dedusă judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge cererea de revizuire

a deciziei nr. 8917 din 03 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală, formulată de G.D.N. și G.M.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 aprilie 2010.