ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1798/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1798/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 28
aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 10314/101/2008, Curtea de Apel Craiova -
ca instanță de apel - în baza art. 139 alin. (1), (3)
5
C. proc. pen.
a înlocuit măsura arestării preventive a inculpaților G.M. și P.V.A., cu măsura
obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art. 145
1
C. proc. pen.
Instanța
a stabilit, totodată, și obligațiile pe care urmează să le respecte inculpații,
în conformitate cu prevederile art. 145
1
alin. (1)
1
C.
proc. pen., pe durata măsurii.
Pentru
a hotărî astfel, instanța a constatat că cei doi inculpați au fost arestați
preventiv, în temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen., prin încheierea nr. 20
din 30 noiembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți, având în vedere că aceștia au
fost depistați de organele de poliție în timp ce efectuau operațiuni financiare
la un ATM aparținând R.B. din Orșova, folosind carduri contrafăcute. Asupra
inculpatului G.M. au fost găsite 39 carduri, înscrisuri ce conțineau coduri pin
și suma de 17.450 lei, iar în autoturismul inculpatului P.V. s-au găsit 19
carduri, două liste cu coduri pin și suma de 13.160 lei.
S-a
apreciat de către judecătorul însărcinat cu soluționarea propunerii de arestare
preventivă că în cauză există probe că lăsarea în libertate a inculpaților
prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de
comitere a faptelor, sumele mari de bani retrase ilegal din bancomate și
rezonanța unor astfel de fapte în rândul comunității.
Măsura a fost prelungită în cursul urmăririi penale, inculpații fiind
apoi trimiși în judecată în stare de arest.
Prin sentința penală nr. 199 din 25 mai 2009 Tribunalul Mehedinți i-a
condamnat pe cei doi inculpați la pedepsele rezultante de câte 5 ani închisoare
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art.
24 pct. 2 din Legea 365/2002, cu aplicarea art. 41
alin. (2)
C. pen.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel
D.I.I.C.O.T.- Biroul
Teritorial Mehedinți și inculpații G.M. și P.V.A., cauza fiind înregistrată la
data de 2 iulie 2009 pe rolul Curții de Apel Craiova.
Instanța a apreciat, la termenul din 28 aprilie 2010, că în prezent una
dintre condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., avută în vedere
la arestarea preventivă, respectiv existența unor probe că lăsarea în libertate
a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, nu mai este
îndeplinită.
În acest sens, s-a arătat că pericolul pentru ordinea publică trebuie
apreciat nu numai cu referire la gravitatea faptei și a pedepsei posibile de
aplicat, ci și la alte împrejurări, cum ar fi: caracterul inculpaților, moralitatea
lor, domiciliul, profesia, legăturile familiale.
Inculpații sunt la primul conflict cu legea penală, au dat declarații
amănunțite în cauză iar pericolul a scăzut odată cu timpul petrecut în detenție
preventivă.
Apelând la jurisprudența C.E.D.O., instanța a relevat că pericolul
pentru ordinea publică nu poate fi invocat de o manieră abstractă, autoritățile
trebuind să se bazeze pe probe, nu pe prezumții și presupuneri.
În cauză s-a concluzionat că în prezent nu mai pot fi identificate probe
concrete din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta
pericol pentru ordinea publică și că, odată puși în libertate, aceștia s-ar
putea sustrage procesului penal, ar influența aflarea adevărului sau ar săvârși
noi infracțiuni.
Împotriva acestei încheieri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova a declarat
recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Se susține, prin motivele scrise și concluziile orale, că și în prezent
se menține pericolul pentru ordinea publică ce ar exista prin punerea în
libertate a inculpaților, persistând rezonanța socială negativă a faptelor, de
comiterea cărora sunt bănuiți aceștia și impunându-se să se acorde prioritate protejării
ordinii publice, existând pericolul ca, odată lăsați în liberate, să-și reia activitatea
infracțională.
Asemenea, s-a arătat că nu a fost încălcat nici termenul rezonabil de
arestare preventivă, deși inculpații sunt în detenție preventivă de circa un an
și jumătate, întrucât prelungirea în timp nu este datorată organelor judiciare ci
complexității cauzei și conduitei procesuale a inculpaților, necooperante.
Verificând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar,
Curtea constată că recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova este fondat.
În cauză inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea nr. 20
din 30 noiembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți, în considerarea cazului
prevăzut de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.
S-a
reținut, în adevăr, cum consemnează și instanța de apel, că la data de 28
noiembrie 2008 inculpații au fost prinși în flagrant în timp ce efectuau
operațiuni de retragere sume de bani la un ATM aparținând R.B. din Orșova,
folosind carduri contrafăcute, ocazie cu care s-au descoperit asupra
inculpaților alte zeci de carduri, înscrisuri ce conțineau coduri pin și
diferite sume de bani.
Ceea
ce nu a mai consemnat instanța în conturarea activității infracționale de
săvârșirea căreia sunt bănuiți inculpații, este că urmare cercetărilor, au fost
descoperite la domiciliile acestora alte dovezi, care arată gradul înalt de
pregătire în comiterea fărădelegilor și amploarea actelor de această natură.
Astfel,
la domiciliul inculpatului P.V.A. au fost descoperite 147 carduri, liste cu
coduri pin și suma de 900 lei, iar la domiciliul inculpatului G.M. alte 38 carduri,
liste cu coduri pin și suma de 1700 lei.
Asemenea,
s-a mai stabilit că inculpații au efectuat operațiuni de retragere sume de bani
cu carduri contrafăcute și de la bancomate aparținând B.C.R. și B.R.D. din
Orșova.
Suma
totală retrasă de pe 113 dintre cele 236 carduri găsite de inculpați, în
perioada 1 octombrie – 28 noiembrie 2008, în mod fraudulos, este de 241.650
lei.
Prin sentința penală nr. 199 din 25 mai 2009 Tribunalul Mehedinți i-a
condamnat pe cei doi inculpați la pedepsele rezultante de câte 5 ani închisoare
cu executare în regim privativ de libertate.
Este necontestat că infracțiunile de săvârșirea cărora sunt bănuiți
inculpații prezintă un ridicat grad de pericol social.
La toate cele arătate mai sus, este semnificativ
de relevat și că sumele de bani au fost retrase prin carduri contrafăcute din
conturi emise de instituții bancare din străinătate, în special Italia, ceea ce
evocă posibilul caracter transnațional al actelor infracționale.
Gradul de pericol social al faptelor nu se
confundă cu pericolul concret pentru ordinea publică ce ar rezulta din lăsarea
în libertate a inculpaților însă nici nu este exclus, regăsindu-se în acesta
din urmă, alături de alte date circumstanțiale, dintre care sunt de evidențiat
cele privind rezonanța în colectivitate a unor astfel de fapte, amplificată de
frecvența acestora și posibilitatea repetării lor, susținută de multitudinea
datelor descoperite la percheziții.
Toate aceste date definitorii pentru pericolul
pentru ordinea publică se completează cu starea de neliniște și sentimentul de
insecuritate și injustiție resimțit de comunitate în cazul lăsării în libertate
a inculpaților.
Față de complexitatea cauzei, conduita procesuală
a inculpaților și probele a căror administrare a fost cerută în apărare, durata
arestării preventive este rezonabilă, inculpații fiind lipsiți de libertate în
prezent și în baza condamnării pronunțate de un tribunal competent, chiar dacă
hotărârea nu este definitivă.
Împrejurările la care face trimitere instanța, de
luat în seamă la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică,
respectiv caracterul și moralitatea inculpaților, domiciliul, profesia și
legăturile lor familiale, nu sunt noi, ci ele au existat încă din momentul arestării
inculpaților, așa încât nu se constată, în cauză, încetarea temeiurilor care au
determinat privarea de libertate.
Față de cele ce preced, admițând
recursul
Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Craiova, va fi casată încheierea atacată numai cu privire la dispoziția de
înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților G.M. și P.V.A. cu
măsura obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art. 145
1
C.
proc. pen., pe care o va înlătura.
Înalta Curte, pentru motivele arătate, va menține
arestarea preventivă a inculpaților sus-numiți, în conformitate cu dispozițiile
art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Craiova împotriva încheierii din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova,
pronunțată în Dosarul nr. 10314/101/2008, privind pe inculpații G.M. și P.V.A.
Casează încheierea atacată numai cu privire la
dispoziția de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților G.M. și P.V.A.
cu măsura obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art. 145
1
C.
proc. pen., pe care o înlătură.
Menține arestarea preventivă a inculpaților G.M. și P.V.A.
Onorariile apărătorului
desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 25
lei, se vor plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 5 mai 2010.