ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 151/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1319 din 27 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul R.C. și a constatat că acesta a avut calitatea de colaborator al securității. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prin colaborator al securității se înțelege persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(..) Colaborator al securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai securității, coordonau activitatea informatorilor. Așadar, reține instanța de fond, prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al securității este aceea ca această persoană să fi furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii securității, a doua condiție vizează calitatea informației furnizate, în sensul că prin aceste informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Toate aceste condiții, se arată în considerentele sentinței recurate, trebuie să fie îndeplinite cumulativ; în speța de față, pârâtul, a semnat la data de 22 decembrie 1984 un „angajament”, prin care se angaja să sprijine organele de securitate în activitatea ce o desfășoară pentru prevenirea, descoperirea și lichidarea infracțiunilor ce cad în competența acestora, iar, în colaborare cu organele de securitate se angaja să furnizeze date și informații ce prezenta interes prin sistemul de legătură ce-i va fi stabilit, să dovedească sinceritate și obiectivitate și să nu spună nimănui, indiferent de persoană, grad de rudenie sau funcție, despre această colaborare. Acest „angajament” a fost dat în fața ofițerului specialist II Cpt.

H.N., care s-a ocupat de recrutarea pârâtului, Raportul său din data de 22 decembrie 1984, fiind aprobat de șeful Serviciului I Lt. S.G., pârâtul primind, de comun acord, numele conspirativ „C.”. De asemenea, arată prima instanță, la dosarul cauzei sunt mai multe Note informative semnate cu numele ”C.”, prin care a furnizat organelor de securitate, prin intermediul ofițerului de legătură Mr. S., informații despre numiții, B.M., B.C., preot paroh la parohia din satul Moscu - Tg. Bujor, T.A., despre care a afirmat că „face mari referiri la politica Partidului, actuală și din trecut. Arată că atunci era lumea mai libertină nu ca acum strânsă din orice parte.

Spune că politica de astăzi s-a pus pe capul oamenilor .. ”. Mai reține instanța de fond că pârâtul a furnizat Note informative și despre contabilul de la C.P., P.D., despre care a afirmat că are o tendință de a da dreptate celor nemulțumiți de salariu, dar nu o face fățiș ci doar formal, și despre numitul Z.M., șofer de autobuz, despre care a informat ofițerul de legătură că „spune bancuri cu conținut politic calomniator”, despre o listă întocmită de colegul său C.D., cu persoanele care refuză să plătească impozitul pentru proprietatea autoturismelor, pentru motivul că nu li se permite circulația cu autovehiculele, nominalizând pe L.C., contabil șef la C.P.A.D.M. Tg. Bujor, G.G., șef de cramă la S.C.P.V.V.

Tg. Bujor și D.V. la I.T.S.A.I.A., care „au declarat că vor plăti când li se va da voie la circulație”. În sfârșit, la dosarul depus de către reclamantă se află și două note informative, semnate tot „C.”, despre numiții U.F. și B.G. Apreciază prima instanță că, deși nu toate informațiile furnizate de pârât denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, informațiile furnizate despre T.A., persoanele care refuză să plătească impozitul pentru proprietatea autoturismelor, pentru motivul că nu li se permite circulația cu autovehiculele și care „au declarat că vor plăti când li se va da voie la circulație” și numitul Z.M., șofer de autobuz, despre care a informat ofițerul de legătură că „spune bancuri cu conținut politic calomniator”, se încadrează în această definiție.

De asemenea, reține instanța de fond, este îndeplinită și a treia condiție, referitoare la efectele furnizării informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, aceste informații încălcând dreptul de exprimare și libertatea opiniilor și dreptul la viață privată al persoanelor la care se referă. Nota de constatare S/DJ/1567 din 07 octombrie 2008 a fost întocmită de C.N.S.A.S., având în vedere prevederile art. 3 lit. g) din O.U.G.

nr. 24/2008 și calitatea pârâtului de candidat la funcția de Primar al orașului Târgu Bujor, Județul Galați, și urmare a aprobării acesteia de către Colegiul C.N.S.A.S., potrivit art. 8 alin. (1) din ordonanță, s-a dispus Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al securității sau de colaborator al acesteia, în condițiile art. 11 alin. (1). De asemenea, se arată în considerentele sentinței atacate, susținerile pârâtului, potrivit cărora a fost surprins de faptul că organele de securitate de până în anul 1989 i-au întocmit dosar de colaborare cu securitatea, depunând tot felul de înscrisuri și documente fabricate, pentru a-și rezolva obligațiile pe care le aveau și că nu a semnat nici o notă de colaborare cu securitatea, nu pot fi reținute, înscrisurile prezentate de reclamant fiind concludente în privința activității pârâtului de colaborare informativă cu securitatea.

Instanța de fond nu a primit nici susținerile pârâtului, potrivit cărora notele informative sunt invenții ale organelor de securitate, reținând că Note informative sunt valabile până la proba contrară, pe care pârâtul nu a făcut-o, deși avea posibilitatea. Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul. În motivarea recursului, pârâtul R.C. a arătat că instanța de fond nu a luat în considerare apărările formulate în întâmpinarea depusă la dosar. Recursul este nefondat. Prima instanță a concluzionat corect că reclamantul C.N.S.A.S. a dovedit susținerile sale și, prin urmare, a admis acțiunea constatând că pârâtul R.C. a avut calitatea de colaborator al securității, în raport de prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, în temeiul materialului probator administrat în cauză. Judecătorul fondului, constată Înalta Curte, a făcut o analiză detaliată a probelor de la dosarul cauzei, reținând cu deplin temei că pârâtul R.C., cu numele conspirativ „C.”, a furnizat organelor de securitate mai multe note informative prin care a denunțat atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, informații ce au vizat îngrădirea dreptului de exprimare și libertatea opiniilor, precum și a dreptului la viață privată a persoanelor la care s-a referit. Singura critică din recurs formulată de pârât este aceea că prima instanță a ignorat apărările formulate de către acesta în întâmpinare, susținere care nu este însă întemeiată.

Pârâtul, constată Înalta Curte, a depus întâmpinare în cauză atât la Tribunalul București, cât și la Curtea de Apel București, în care a arătat, în esență, că nu a colaborat cu securitatea, iar înscrisurile depuse de reclamant sunt pure invenții ale fostei poliții politice. Contrar celor susținute de pârât, observă Înalta Curte, prima instanță a examinat apărările pârâtului, pe care însă le-a înlăturat motivat, pe de o parte, pentru că nu sunt susținute de probe, iar, pe de altă parte, pentru că documentele prezentate de reclamant fac dovada, fără echivoc, colaborării pârâtului cu securitatea. În raport de cele ce preced, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârât împotriva Sentinței civile nr. 1319 din 27 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul R.C. împotriva sentinței nr. 1319 din 27 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2010.