ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.04.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1656/2015

HOTĂRÂRE
22.04.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1656/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 16 decembrie 2009,

sub nr. 11821/2/2009, C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâta B.E., a solicitat

instanței să constate că pârâta are calitatea de colaborator al Securității.

În motivarea acțiunii, reclamantul arată în esență,

că pârâta a fost recrutată de către Securitate în calitate de colaborator la data

de 24 aprilie 1987, sens în care a fost semnat un angajament, pârâta având numele

conspirativ „L.”.

În cauză, se apreciază ca fiind îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată și modificată prin

Legea nr. 243/2009 întrucât pârâta prin notele informative furnizate de B.E. s-a

adus o îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, îngrădindu-se

totodată dreptul la viața privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind

Drepturile Civile și Politice.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat,

în esență, respingerea acțiunii ca nefondată, invocând totodată și excepția de neconstituționalitate

a dispozițiilor Legii nr. 293/2008 și a O.U.G. nr. 24/2008, excepție respinsă de

Curtea Constituțională prin Decizia nr. 546/2011.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 7077 din 11

decembrie 2012 a Curții de Apel București, a fost respinsă ca nefondată acțiunea

formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâta B.E.

În motivarea sentinței, instanța a reținut că

pentru a avea calitatea de colaborator al Securității trebuie îndeplinite cumulativ

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Astfel, prin colaborator al securității se înțelege

persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte

scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau

activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au

vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…) Colaborator

al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte

persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui

spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității,

coordonau activitatea informatorilor;

Așadar, prim condiție ce trebuie îndeplinită pentru

a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securității este

aceea ca această persoană să fi furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum

note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității,

a doua condiție vizează calitatea informației furnizate, în sensul că prin aceste

informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar

comunist, iar a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în

sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Toate aceste condiții trebuie să fie îndeplinite

cumulativ, dar în speța de față, din actele depuse și după cum arată și reclamantul

în cererea de chemare în judecată și potrivit notei de constatare din 8 aprilie

2009, pârâta a fost recrutată de către Securitate, în calitate de colaborator, la

data de 24 aprilie 1987, iar la aceeași dată, a semnat angajamentul preluând numele

conspirativ „L.”.

Scopul pentru care pârâta a dat angajamentul era,

în virtutea convingerii sale, că apărarea patriei și a securității statului este

o datorie a fiecărui cetățean, de a sprijini organele de Securitate în activitatea

acestora de prevenire, descoperire și lichidare a oricăror fapte și fenomene ce

pot aduce prejudicii securității statului și nu informații prin care să denunțe

activitățile sau atitudinile potrivnice regimului comunist.

Dincolo de existența documentului din care rezulte

acordul pârâtei de a colabora cu Securitatea, pentru a verifica dacă pârâta a avut

calitatea de colaborator al Securității, trebuie procedat la analiza fiecărei informații

furnizate, așa cum s-a reținut în nota de constatare, în sensul de a se stabili

dacă prin aceste informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice

regimului totalitar comunist, iar aceste informații au vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

Reclamanta a susținut, preluând rapoartele reținute

în nota de constatare că, în raportul cu propunerea de recrutare în calitate de

colaboratoare a numitei B.E., ofițerul recrutor a consemnat următoarele: (...).

„Pe parcursul verificărilor a reieșit că are concepții sănătoase, apreciind just

politica partidului și statului nostru. Nu are vicii, nu a suferit condamnări și

nu a fost judecată. Manifestă intransigență față de lipsuri și încălcări de legalitate

socialistă. Cu ocazia contactării sus-numitei în vederea cunoașterii personale,

aceasta din proprie inițiativă a informat organul nostru despre relațiile pe care

le are în interes de serviciu cu diferite persoane din Comandamentul trupelor de

transmisiuni, cât și din Centrul de Transmisiuni al Ministerului Apărării Naționale

în cadrul discuțiilor a reieșit că este hotărâtă să combată orice atitudine sau

fapte contrare legilor țării, intereselor statului nostru.”.

Din conținutul acestui raport se confirmă faptul

că pârâta a dat acest angajament, în scopul menționat în cuprinsul acestuia, neexistând

nicio informație, consemnată de ofițerul recrutor, din care să rezulte că reclamanta

a denunțat activitățile sau atitudinile potrivnice regimului comunist.

De asemenea, în notele raport cu privire la analiza

activității pârâtei, întocmite de către ofițerul de legătură se menționează că:

„Informatoarea <L.> a fost recrutată în această calitate la data de 24

aprilie 1987 pentru rezolvarea unor sarcini informativ-operative în D.U.I. <A.>

cât și pentru cunoașterea mediului de relații al cadrelor D.R.T.T. (...) De la recrutare

și până în prezent susnumita a furnizat un număr de cinci note informative și mai

multe informații verbale care au fost exploatate pe linie de comandă. Informatoarea

a răspuns sarcinilor care i-au fost trasate a fost punctuală la întâlnirile organizate,

iar materialele furnizate s-au verificat dovedind sinceritatea acesteia”.

De asemenea, în raportul cu propunerea de încetare

a legăturii, se menționează că în ultima vreme a avut un aport slab nefurnizând

nici un material informativ.

Prin urmare, se impune a se verifica informațiile

furnizate în notele informative semnate de pârâtă, C.N.S.A.S. considerând relevante

în constatarea calității de colaborator a pârâtei, în accepțiunea avută în vedere

de legiuitor prin art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată și modificată prin

Legea nr. 293/2008, următoarele informații: „(...) Despre acesta sursa informează

că cu ocazia vizitelor anterioare acesta se arăta bucuros și fericit de excursiile

pe care le-a făcut în străinătate spunând că <Acolo totul este un vis frumos

și plăcut>, iar la Paris a avut ocazia să cunoască minunatul oraș în care se

găsea de toate. De asemenea sursei nu i-a comunicat niciodată motivul vizitelor

sale în străinătate”.

Instanța a reținu că aceste informații nu conțin

nici un element din care să rezulte că denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice

regimului totalitar comunist, și că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În primul rând, la pct. D că Dosarul nr. 1234867

nu rezultă nici un element și nici o informație pe care pârâta să o fi furnizat-o

organelor de securitate, care să se circumscrie dispozițiilor art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008, spunând despre numitul R.G. că este o persoană care are multe

cunoștințe cărora le face poze în schimbul unor avantaje, iar soția sa este profesoară

la română la Liceul L., care este foarte elegantă și primește mici atenții de la

elevi, pentru a-i ajuta să treacă clasa.

Aceste informații nu denunțau activități potrivnice

regimului comunist, ci fapte care puteau să aibă alte consecințe juridice, fără

legătură cu regimul comunist, ci cu modul cum persoana în cauză respecta obligațiile

sale ca și cadru didactic.

Nici nota informativă din data de 12 mai 1987

nu conține nicio informație care să se circumscrie textului de lege, aceasta relatând

că lt.col Rizeanu i-a adus sursei un săpun „R.” și un pachet de cafea naturală de

proveniență străină, promițându-i că îi va mai aduce, că o va ajuta să se angajeze,

să o caute pe soția sa la liceu. De asemenea pârâta a menționat că d-l R.G. avea

în geanta diplomat un aparat foto și un obiectiv.

Prin urmare, din analiza tuturor informațiilor

oferite de pârâtă organelor de securitate, reținute în nota de constatare, instanța

a reținut că pârâta nu a furnizat nici o informație care să fi denunțat activități

sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să fi vizat îngrădirea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, relatarea pârâtei despre aceste

discuții neavând nici o legătură cu activități potrivnice regimului comunist.

În analiza de ansamblu a calității informației

trebuie să se aibă în vedere scopul relatării, dacă persoana în cauză a avut un

angajament în acest sens cu Securitatea, sau dacă din calitatea și cantitatea informației

rezultă că acesta s-a angajat să colaboreze cu organele de securitatea, precum și

dacă aceste informații au fost de natură să îngrădească drepturile fundamentale

ale persoanelor vizate.

În condițiile în care acestea sunt singurele informații

relatate, în perioada de studenție a pârâtului, Curtea a apreciat că sunt insuficiente

pentru a considera că aceasta a avut calitatea de colaborator a Securității.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 7077 din 11

decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., prin care a solicitat admiterea

recursului, modificarea sentinței recurate și în consecință să se constate că pârâta

B.E. a avut calitatea de colaborator al Securității.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate

pe dispozițiile art. 304 pct. 7 pct. 9 și art. 304

1

arată că față de probatoriul administrat, hotărârea primei instanțe este insuficient

motivată neexistând nici un indiciu din care să rezulte, motiv pentru care au fost

înlăturate argumentele reclamantei față de nota informativă din data de 7 mai 1987.

Faptul că instanța a analizat celelalte note informative

nu înlătură reținerea motivului de recurs arătat, în condițiile în care nu au fost

analizate toate notele informative.

Din probele administrate, rezultă că în cauză

sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

respectiv, denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist și încălcarea

unor drepturi fundamentale.

Câtă vreme, Securitatea a fost interesată cu privire

la aspecte legate de viața personală, de opiniile și preocupările celui denunțat,

cu consecința încălcării efective a dreptului la viață, în cauză sunt îndeplinite

condițiile legale pentru a fi admisă acțiunea și reținerea calității de colaborator

a pârâtei B.E.

Intimata-pârâtă, a formulat întâmpinare prin care

a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat pentru aceleași argumente

expuse și prin întâmpinarea depusă la dosar în primul ciclu procesual.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând recursul declarat în limitele criticilor

formulate de recurentul C.N.S.A.S., se constată că este nefondat.

Dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., invocate

de recurent în susținerea recursului declarat, vizează nemotivarea hotărârii judecătorești

atunci când nu se arată motivele pe care aceasta se sprijină, dar și atunci când

hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii dar sentința

recurată cuprinde motivele de fapt și drept pe care se sprijină, conform cerințelor

art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., instanța argumentând pe larg în raport

de dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, de ce nu s-a reținut calitatea

de colaborator al securității cu privire la intimata B.E.

Este de observat că în dezvoltarea motivelor de

recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentul critică

faptul că instanța de fond nu a analizat toate notele informative depuse la doar,

respectiv și nota informativă din data de 7 mai 1983.

Această notă se referă la activitatea numitului

R.G., probă analizată de instanță, în considerentele sentinței arătându-e că informațiile

vizând pe numitul R.G. „nu denunțau activități regimului comunist”.

Instanța a stabilit pe deplin situația de fapt

și drept, examinând în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, motivând

pe larg hotărârea pronunțată, context în care nu poate fi reținută incidența motivelor

de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Nici motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi reținut în condițiile în care instanța

a interpretat și aplicat corect dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008.

Astfel, C.N.S.A.S. a investit instanța de contencios

administrativ, raportat la art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu o acțiune

având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității a intimatei B.E.

Procedura de verificare a fost declanșată prin

cererea din 25 ianuarie 2007, formulată de secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, având în vedere că d-na B.E. este deținătoarea

titlului de luptător pentru Victoria Revoluției din 1989.

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

pentru ca o persoană să fie apreciată colaborator al Securității trebuie să furnizeze

informații prin care să denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar

comunist și care vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În cauza de față intimata-pârâtă a fost recrutată

de Securitate în calitate de colaborator la data de 24 aprilie 1987, fiind semnat

un Angajament, preluând numele conspirativ „L.”.

Din notele informative semnate de intimata-pârâtă

și notele-raport întocmite de ofițerul de legătură, acte aflate în dosarul personal

nu rezultă că intimata a formulat informații prin care să fie denunțate activități

sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Prin nota de informare din data de 7 mai 1987,

semnată de intimata-pârâtă, se arată că R.G. este o persoană cu posibilitate materială,

cu multe cunoștințe, făcând referire și la activitatea soției sale, profesoară la

Liceu L., dar aceste informații, ca de altfel toate datele rezultate din înscrisurile

depuse la dosar, prin conținutul lor concret nu sunt de natură a îngrădi dreptul

la viața privată așa cum susține recurenta, informațiile furnizate prin notele informative

neavând legătură cu activitățile potrivnice regimului comunist, aspect reținut corect

de prima instanță.

Față de considerentele expuse, se constată că

instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente,

respectiv art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 în raport de probatoriul administrat,

iar motivele care au format convingerea instanței au fost expuse în mod logic și

detaliat, motiv pentru care Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva

sentinței civile nr. 7077 din 11 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

În baza art. 274 C. proc. civ., recurentul-reclamant

va fi obligat să plătească intimatei suma de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli

de judecată, dovedite cu actele anexate cererii.

Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S.

împotriva sentinței civile nr. 7077 din 11 decembrie 2012 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-reclamant C.N.S.A.S. la plata

către intimata-reclamantă B.E. a sumei de 2.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie

2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-02-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1168/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fis
ÎCCJ 2012-10-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4344/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclama
ÎCCJ 2012-07-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3381/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, C.N.S.A
ÎCCJ 2012-03-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1720/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Reclamatul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat în contradictoriu cu pârâtu
ÎCCJ 2012-06-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3130/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S
Sursă