ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4344/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității a solicitat constatarea calității de colaborator al

Securității a pârâtului B.V.

În motivarea acțiunii

sale, reclamantul a învederat că, așa cum reiese din nota de constatare din 03

februarie 2009, întocmită de Direcția de Investigații a Consiliului Național

pentru Studierea Arhivelor Securității, pârâtul a fost recrutat la data de 18

iunie 1979 de către Inspectoratul de Miliție Buzău, pentru acoperirea

informativă a școlii din comuna M., unde acesta activa ca învățător, prilej cu

care a semnat un angajament, fiindu-i atribuit numele conspirativ „M.”.

În această calitate, pârâtul

a furnizat organelor de securitate o serie de informații, sub forma notelor informative,

colaborare în raport de care sunt întrunite cerințele legale impuse de art. 2

lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, informațiile furnizate de acesta referindu-se la

activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, vizând îngrădirea

dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire

la Drepturile Civile și Politice.

Hotărârea instanței de

fond

Prin sentința civilă

nr. 4441 din 10 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Pentru a hotărî astfel,

instanța fondului a apreciat, examinând conținutul notelor informative semnate de

către pârât, că în speță nu este îndeplinită prima cerință pentru întrunirea calității

de colaborator, aceea ca prin informațiile furnizate să se denunțe activități sau

atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Curtea a constatat că

toate informațiile furnizate de către pârât vizau aspecte absolut benigne din perspectiva

care interesa organele de securitate, mai exact chestiuni banale, generale din viața

de zi cu zi a persoanelor vizate.

Mai mult decât atât, în

aproape toate notele informative date de pârât se regăsește precizarea că persoana

în cauză nu a făcut afirmații dușmănoase, că nu

s-a arătat nemulțumit, că nu s-au purtat

discuții asupra evenimentelor politice, că nu a adus elogieri la vremurile trecute,

respectiv că nu cunoaște evenimente politice de actualitate.

Împrejurarea că persoanele

respective erau urmărite de securitate în considerarea faptului că fuseseră legionari

nu prezintă relevanță din perspectiva activităților concrete ale pârâtului, după

cum nu prezintă relevanță nici sarcinile trasate în diversele note ale ofițerului

de securitate, puse subsecvent pe notele informative, sarcini care - deși aveau

în vedere activități sau atitudini potrivnice regimului - nu își găsesc corespondent

în informațiile furnizate efectiv de către pârât.

În egală măsură, aprecierile

general pozitive ale ofițerilor care au întocmit diferitele note de analiză a activității

pârâtului în ceea ce privește colaborarea pârâtului nu sunt în măsură, prin ele

însele, cât timp nu se coroborează cu cuprinsul notelor informative furnizate de

pârât, să antreneze concluzia că activitatea acestuia se încadrează în sfera noțiunii

de „colaborator”.

Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței

nr. 4441 din 10 noiembrie 2011 a formulat recurs reclamantul Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității, solicitând modificarea acesteia în sensul

constatării calității pârâtului de colaborator al Securității, pentru motive încadrate

în dispozițiile art. 304 pct. 9, precum și ale art. 304

1

C. proc.

civ.

Recurentul a susținut,

în esență, că în speță sunt îndeplinite condițiile de fond prevăzute de lege pentru

reținerea calității pârâtului de colaborator al Securității, atât prima condiție

privind denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât și condiția

referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.

A criticat concluzia instanței

de fond privind neîndeplinirea primei condiții, argumentând că datele furnizate

de pârât au permis Securității să monitorizeze activitatea persoanelor la care se

referă notele acestuia, persoane considerate de către Securitate ca adversari politici.

Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând actele și înscrisurile

dosarului, prin prisma criticilor aduse în recurs și raportat la dispozițiile legale

incidente, Înalta Curte apreciază recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele

ce vor fi arătate în continuare.

S-a solicitat de către

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității constatarea calității

de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe dl. B.V.

Instanța de fond a respins

acțiunea formulată apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ cele două

condiții impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata

calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Potrivit art. 2 lit.

b) din O.U.G. nr. 42/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008 „Prin colaborator al

Securității se înțelege persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă,

precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității,

prin care denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist

și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Textul presupune îndeplinirea

cumulativă a două condiții:

- persoana să fi furnizat

informații, sub orice formă, organelor de Securitate, informații care să se refere

la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

- aceste informații furnizate

să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prima instanță, analizând

probele administrate, în mod corect a constatat că informațiile din notele depuse

la dosarul cauzei de către reclamant nu sunt de natură să îndeplinească prima din

aceste condiții, Înalta Curte constatând, la rândul său, că, prin conținutul lor,

notele informative date de recurentul-pârât, nu relevă denunțarea unor activități

sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist astfel cum cere textul de

lege.

Din această perspectivă

nu poate fi reținută nici susținerea recurentului că dovada furnizării informațiilor

prin care se denunțau activitățile și atitudinile potrivnice regimului totalitar

comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, ar putea fi dedusă din faptul că într-un raport de analiză, ofițerul de

recrutare aprecia că informațiile furnizate interesează organul de Securitate.

Prima instanță a pronunțat

hotărârea recurată pe baza probelor administrate în acord cu prevederile art. 2

lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, reținând că aprecierile și caracterizările pozitive

ale organelor de Securitate la adresa pârâtului, în contextul naturii informațiilor

furnizate și menționate anterior nu pot face dovada calității de colaborator al

Securității, astfel cum aceasta este definită de dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008.

Nu prezintă relevanță

nici încadrarea notelor în contextul monitorizării efectuate de către organele de

Securitate, câtă vreme calitatea de colaborator al Securității se analizează, potrivit

dispozițiilor legale sus-citate, raportat exclusiv la conținutul notelor semnate

sau activităților desfășurate de către persoana cu privire la care se solicită constatare

acestei calități, conținut, respectiv activități care trebuie să întrunească cele

două condiții menționate.

Față de cele expuse, motivele

de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu pot fi reținute.

Din examinarea cauzei

sub toate aspectele, conform art. 304

1

C. proc. civ., a rezultat că nu

subzistă în cauză nici un alt motiv de nelegalitate care să impună casarea sau modificarea

hotărârii atacate.

În consecință, în temeiul

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat

de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva

sentinței civile nr. 4441 din 10 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 octombrie 2012.