ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 82/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 257 din 2

iunie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și

fiscal, a respins excepția lipsei procedurii prealabile și a prematurității

acțiunii, invocate de pârâtul Guvernul României – S.S.P.R.D. A respins excepția

lipsei calității procesuale pasive a C.P.R.D. A admis în parte acțiunea

formulată de reclamantul V.Ș. și a obligat pârâții să soluționeze cererea de

preschimbare a certificatului doveditor al calității de luptător în revoluția Română

din Decembrie 1989 a reclamantului V.Ș., conform prevederilor Legii nr. 341/2004.

A respins cererea cu privire la daunele cominatorii.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut următoarele:

- în ceea ce privește netemeinicia

excepției lipsei procedurii prealabile s-a apreciat că în raport de prevederile

art. 7 din Legea nr. 554/2004, recursul administrativ nu este obligatoriu în

cazul acțiunii întemeiate pe tăcerea administrației sau pe refuzul nejustificat

de rezolvare a cererii cum este cazul în speța de față;

- referitor la excepția

prematurității acțiunii, instanța a reținut că potrivit art. I din O.G. nr. 1/2008

pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea recunoștinței față de

eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției Române

din Decembrie 1989 nr. 341/2004, termenul prevăzut la art. 9 alin. (1) din lege

s-a prorogat până la data de 30 iunie inclusiv, dată până la care S.S.P.R.D. are

obligația să analizeze toate dosarele și să preschimbe toate certificatele

aparținând persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. A mai

constatat că nimic nu împiedică pe cel care se consideră vătămat de actele

îndeplinite pe parcursul derulării procedurii de emitere a noilor certificate,

ori de refuzul de a îndeplini anumite acte, să promoveze acțiune în contencios

administrativ, fiind cunoscut că procedura prevăzută de Legea nr. 341/2004 se

desfășoară în mai multe etape, fiind una interactivă. Prin urmare, a apreciat

că acțiunea nu este prematură în raport de dispozițiile art. 9 alin. (1) din

Legea nr. 341/2004, deoarece nu acesta este temeiul de drept al promovării ei;

- pe fondul cauzei s-a constatat că

din ansamblul dispozițiilor Legii nr. 341/2004 și ale Normelor Metodologice de

aplicare a ei, aprobate prin H.G. nr. 1.412/2004 rezultă că procedura de

preschimbare a certificatelor de revoluționar se desfășoară în mai multe etape,

în care solicitantului trebuie să i se aducă la cunoștință neregulile

constatate, actele care lipsesc din dosar, cele care sunt necorespunzătoare,

precum și motivele pentru care se apreciază că dosarul este incomplet și, drept

urmare, avizul nu poate fi acordat. S-a reținut că în speță pârâții au susținut

că dosarul reclamantului era incomplet, respectiv că nu conținea elementele

necesare preschimbării certificatului de revoluționar, fără a se proba

împrejurarea că eventualele lipsuri constatate i-au fost aduse reclamantului la

cunoștință, iar acesta nu s-a conformat celor dispuse cu ocazia ședințelor

comisiei.

A concluzionat prima instanță că

pasivitatea pârâților trebuie sancționată, prin obligarea acestora la

soluționarea cererii de preschimbare formulată de reclamant, fără însă a se

dispune asupra cererii de obligare la avizarea favorabilă și eliberarea

certificatului, deoarece elementele și documentele supuse analizei se află la

dosarul aflat la pârâte, astfel că nu se cunoaște stadiul procedurii, cererile

solicitanților putând face obiectul unor contestații din partea altor persoane

interesate.

Cererea privind acordarea daunelor

cominatorii a fost respinsă având în vedere caracterul accesoriu față de

petitul principal care nu a fost încuviințat în totalitate.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâtul Guvernul României – S.S.P.R.D., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 punctul 9 C. proc.

civ.

În motivarea recursului se susțin,

în esență, următoarele:

- în mod greșit instanța de fond a

obligat S.S.P.R.D. în solidar cu C.P.R.D., având în vedere că cele două

organisme au competențe specifice în procedura preschimbării certificatelor;

- secretariatul și-a îndeplinit

toate obligațiile care intrau în competența sa, a admis dosarul reclamantului

și a solicitat avizul favorabil comisiei, care însă a trimis dosarul pentru

completare, fără însă a preciza care documente sunt considerate

necorespunzătoare, astfel încât secretariatul nu își poate executa obligația de

a-i elibera intimatului-reclamant certificatul preschimbat.

Prin concluziile scrise,

recurentul-pârât S.S.P.R.D. a învederat că între timp comisia parlamentară a

dat avizul favorabil pentru reclamant, ulterior fiind tipărit și semnat

certificatul doveditor al reclamantului, iar reclamantul a fost anunțat să vină

la sediul instituției pentru a-l ridica.

Recursul este nefondat.

Înalta Curte de Casație și Justiție

analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a înscrisurilor ce

se află la dosarul cauzei cât și sub toate aspectele, potrivit art. 304

1

C. proc. civ., apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor

fi expuse.

Critica adusă sentinței de fond în

sensul că cele două instituții pârâte nu trebuiau obligate în solidar, nu poate

fi reținută, având în vedere că, din susținerile recurentului-pârât s-a dat

curs dispozițiilor sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj, în sensul că

s-a soluționat dosarul de preschimbare a certificatului, fiind emis

certificatul preschimbat. În acest context, teoria separării competențelor

legale între cele două autorități pârâte, dezvoltată în motivele de recurs nu

mai are nici o relevanță și oricum nu poate duce la modificarea hotărârii

instanței de fond.

Pe de altă parte, soluția primei

instanțe a fost una de admitere parțială a acțiunii introductive de instanță, recurentul-pârât

nefiind obligat la emiterea avizului favorabil, care era în competența C.P.R.D.

și nici măcar la eliberarea certificatului de revoluționar preschimbat. Or,

prin emiterea certificatului preschimbat de revoluționar către reclamant,

autoritatea pârâtă a executat chiar mai mult decât obligația stabilită prin

sentința atacată, astfel încât orice critică adusă hotărârii este lipsită de

folos practic și, prin urmare, nefondată.

Pentru considerentele expuse, Înalta

Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge

recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Guvernul României – S.S.P.R.D., împotriva sentinței civile nr. 257 din 2 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 ianuarie 2010.