ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 26/2010

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 338 /A din 29 mai 2009, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul B.S.R. și de partea civilă SC M. SA împotriva sentinței penale nr. 1194 din 27 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul penal nr. 856/4/2008. Î mpotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul-inculpat B.S.R., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I penală, sub nr. 856/4/2008 (1603/2009). La termenul de judecată din data de 25 noiembrie 2009, apărătorul ales al recurentului-inculpat, B.S.R. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen.

apreciind că acest text încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2) din Constituția României. A arătat că apreciază textul de lege neconstituțional, întrucât de acesta depinde soluționarea cauzei iar recursul vizează individualizarea pedepsei. Prin încheierea de ședință din data de 25 noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția I penală, dosar nr. 856/4/2008 (1603/2009) a respins ca inadmisibilă excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen., invocată de inculpatul B.T.S. Pentru a hotărî astfel a reținut, în esență, că excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen., cu referire la art. 16 alin. (1) din Constituția României a fost invocată de inculpatul B.T.S.

și în fața instanței de apel. Tribunalul București, secția I penală, prin încheierea de ședință din data de 30 ianuarie 2009 dată în dosarul nr. 856/4/2008 a respins, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de apărătorul ales al inculpatului B.T.S. cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen., precum și a dispozițiilor art. 500 C. proc. pen., soluție care a fost menținută prin decizia penală nr. 326 din 04 martie 2009 de către Curtea de Apel București, secția I penală. Î mpotriva încheierii de ședință din data de 25 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 856/4/2008 (1603/2009), a declarat recurs inculpatul B.S.T., prin apărător ales, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. 9498/1/2009.

Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, potrivit art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat nu este fondat. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 326 din 4 martie 2009, dată în dosarul nr. 1002/2/2009 (267/2009), a respins ca nefondat recursul declarat de petentul B.S.R. împotriva încheierii din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 856/4/2008. Pentru a hotărî astfel, a reținut că dispozițiile art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen. și respectiv, modalitatea de individualizarea executării pedepsei reprezintă numai o vocație, o posibilitate de a beneficia de această instituție, iar nu un drept.

Totodată s-a reținut că potrivit fișei de cazier a inculpatului, acesta a fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, iar faptul că nu poate beneficia de instituția liberării condiționate nu poate duce la concluzia că se încalcă dispozițiile art. 16 din Constituția României. Cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu neconstitutionalitatea dispozițiilor art. 500 C. proc. pen. s-a constatat că acestea nu au legătură cu cauza, întrucât tribunalul a fost sesizat cu judecarea apelurilor declarate de către inculpatul B.S.R. și SC M.C.D. SRL. Prin cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de apărătorul ales al recurentului-inculpat, B.S.R.

privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen., în fața instanței de recurs respectiv, Curtea de Apel București, acesta a reiterat aceleași motive invocate și susținute deja în fața instanței de apel respectiv Tribunalul București, care s-a pronunțat printr-o hotărâre care ulterior a rămas definitivă prin decizia nr. 326 din 04 martie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Or, Curtea de Apel București, secția I penală, prin încheierea din data de 25 noiembrie 2009, dată în dosarul nr. 856/4/2008, a procedat corect atunci când a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen., întrucât a mai fost soluționată, nefiind posibilă o analizare din nou a aceleiași sesizări.

O reanalizare a cererii de sesizare a Curții Constituționale, invocată în fața instanței cu privire la neconstitutionalitatea acelorași texte de lege, cerere care a fost deja analizată și soluționată printr-o hotărâre definitivă ar fi însemnat recunoașterea exercitării unui drept neprevăzut de legea procesual penală, sistemul român de jurisdicție statuând principiul unicității dreptului la acțiune, drept care s-a stins deja prin exercitarea inițială în fața Tribunalului București, secția I penală, dosar nr. 856/4/2008, în ședința publică de la data de 30 ianuarie 2009. Practic reiterarea aceleiași cereri de sesizare a Curții Constituționale prin care s-au invocat aceleași excepții de neconstituționalitate nu poate fi privită ca o cerere nou formulată, atâta vreme cât a fost deja soluționată printr-o hotărâre definitivă, chiar dacă a fost invocată în fața unei alte instanțe de grad jurisdicțional diferit dar în contextul aceleiași cauze penale.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.R. împotriva încheierii din 25 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 856/4/2008 (1603/2009). Î n temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor către stat conform dispozitivului prezentei hotărâri. PENTRIU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELELEGII D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.R. împotriva încheierii din 25 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I p enală, pronunțată în dosarul nr. 856/4/2008 (1603/2009). Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 ianuarie 2010.