ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1252/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1252/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin
decizia nr. 1009 din 24 februarie 2009 a admis recursul declarat de T.M.M., împotriva sentinței civile nr. 135 din 2 iulie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a casat
sentința atacată și a trimis cauza spre soluționare
aceleiași instanțe.
Instanța a reținut în acest
sens că cererea de despăgubiri ce formează obiectul prezentei
cauze este subsecventă acțiunii finalizate prin decizia nr. 522/2007
a Înaltei Curți, iar din analiza cererii, făcută, exclusiv, în
funcție de decizia menționată, se constată că aceasta
este fondată deoarece s-a stabilit cu putere de lucru judecat culpa
pârâților în vătămarea dreptului reclamantei de a avea acces la
funcția de notar public în Municipiul Craiova.
A apreciat însă instanța de
recurs că se impune administrare de probe în ceea ce privește
cuantumul despăgubirilor, motiv pentru care, casând sentința
atacată a trimis cauza aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a
aprecia criteriile optime pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor
și de a pune în discuția părților necesitatea
efectuării unei expertize în acest sens.
Împotriva acestei decizii a formulat
cerere de revizuire pârâta Camera Notarilor Publici Craiova, invocând
dispozițiile art. 322 alin. (2) C. proc. civ.
Cererea de revizuire este
inadmisibilă.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 322
alin. (1) C. proc. civ. „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în
instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri
date de instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate
cere în următoarele cazuri”.
Se constată însă că, în
cauză nu este îndeplinită niciuna dintre condițiile expres
și limitativ prevăzute de textul de lege, întrucât prin decizia a
cărei revizuire se solicită nu s-a soluționat fondul pricinii,
ci s-a dispus numai trimiterea cauzei, la prima instanță, în vederea
suplimentării probatoriilor și pronunțării pe fond, cu
privire la cererea reclamantei.
Așa fiind, Înalta Curte, având în
vedere dispozițiile sus menționate, va respinge, ca inadmisibilă
cererea de revizuire formulată în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
formulată de Camera Notarilor Publici Craiova împotriva deciziei nr. 1009
din 24 februarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca
inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 4 martie 2010.