ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1009/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 24 ianuarie 2008,

reclamanta T.M.M. a solicitat, în contradictoriu cu Uniunea Națională a

Notarilor Publici, Camera Notarilor Publici Craiova și Ministerul Justiției, să

se constate că perioada 2 septembrie 2004 – 1 mai 2007 constituie vechime în

muncă juridică, specialitatea notar public și să fie obligați în solidar

pârâții la daune materiale pentru această perioadă avându-se în vedere

veniturile brute medii lunare realizate de notarii publici din municipiul

Craiova, daune actualizate în fiecare lună până la plata sumei respective.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că prin sentința civilă nr. 108/2006 a Curții de Apel Craiova,

irevocabilă prin Decizia nr. 522 din 14 ianuarie 2007 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, pârâții au fost obligați la îndeplinirea formalităților

prevăzute de lege pentru numirea reclamantei ca notar public în Craiova și că,

urmare a acestei hotărâri, a formulat prezenta acțiune, întrucât pârâtele au

refuzat numirea sa ca notar public în municipiul Craiova.

Prin sentința civilă nr. 135/2008

a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal,

acțiunea a fost respinsă reținându-se în esență că în perioada precizată

reclamanta nu a exercitat funcția de notar public, deși avusese posibilitatea

să opteze pentru unul dintre cele 11 posturi care erau vacante la data

promovării concursului.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen reclamanta.

În motivarea recursului s-a

arătat: că instanța, deși a încuviințat proba cu înscrisuri, respectiv emiterea

unei adrese către Camera Notarilor Publici Craiova, pentru a se comunica

venitul mediu brut lunar realizat de notarii publici din Craiova în perioada 2

septembrie 2004 – 1 mai 2007 conform încheierii din data de 7 aprilie 2008,

ulterior, la data de 26 mai 2008, instanța a respins aceeași probă

considerând-o neutilă cauzei; că instanța a apreciat greșit că perioada 2 septembrie

2004 – 1 mai 2007 nu reprezintă vechime în muncă; că, față de hotărârea

irevocabilă invocată nu avea obligația să opteze pentru vreunul din posturile

vacante prevăzute în Ordinul M.J. nr. 1662/C/2004.

Oral, în fața instanței,

recurenta a invocat nulitatea absolută a sentinței deoarece a fost pronunțată

în camera de consiliu.

Verificând cauza în funcție

de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Din probele administrate în

cauză rezultă că prin sentința civilă nr. 108/2006 a Curții de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea reclamantei,

Camera Notarilor Publici Craiova și Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor

Publici din România au fost obligați să solicite Ministerului Justiției

actualizarea numărului de locuri de notari publici, Ministerul Justiției a fost

obligat la analizarea numărului de birouri de notari publici conform opțiunii

reclamantei și pârâții au fost obligați să îndeplinească formalitățile

prevăzute de Legea nr. 36/1995 pentru numirea reclamantei în funcția de notar

public în circumscripția Judecătoriei Craiova.

În considerentele sentinței

curtea de apel a reținut că, la data de 2 septembrie 2004, când reclamanta a

optat pentru un post de notar public în circumscripția Judecătoriei Craiova,

exista un post vacant eliberat prin încetarea calității de notar public,

conform Ordinului nr. 1175 din 30 aprilie 2004.

Acest post nu a fost inclus

în Ordinul M.J. nr. 1662 din 23 iunie 2004, emis pentru actualizarea numărului

notarilor publici, ordin rectificat prin Ordinul M.J. nr. 3304/C din 3

decembrie 2004, după declanșarea prezentului litigiu.

Instanța de fond a înlăturat

apărările pârâtei Camera Notarilor Publici Craiova în sensul că postul vacant

era destinat schimbării sediilor birourilor notariale pentru notarii în

funcție, conform art. 2 alin. (2) și art. 27 din Regulamentul de aplicare a

Legii nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul M.J. nr. 710/C/1995, cu motivarea că

pârâta a invocat textele modificate prin Ordinul nr. 1758/ C din 30 iunie 2004,

intrat în vigoare la 20 iulie 2004, ulterior emiterii Ordinului nr. 1662/ C din

23 iunie 2004 – ordin în care postul vacant menționat nu apărea deloc.

De asemenea, instanța de

fond a reținut că în temeiul art. 3 din Regulamentul aprobat prin Ordinul M.J.

nr. 710/C/1995 au prioritate notarii stagiari care au promovat examenul de

notar public, în ordinea mediilor și a opțiunilor acestora, dar în condițiile

în care reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 din Legea nr. 36/1995

și a fost singura care a optat pentru acest post, nu se poate invoca media mai

mare a celorlalți participanți la concursul de notar public pentru justificarea

refuzului rezolvării cererii sale.

Această sentință a devenit

irevocabilă prin respingerea, ca nefondate, a recursurilor declarate de pârâți,

conform Deciziei nr. 522/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal. Instanța de recurs a reținut că pârâții au

refuzat rezolvarea cererii reclamantei, ceea ce constituie o îngrădire

nejustificată a accesului la profesia de notar public, concretizată într-o

exercitare abuzivă a puterii discreționare de care dispun autoritățile publice

pârâte.

Constatându-se refuzul

nejustificat al pârâților de rezolvare a cererii reclamantei, aceasta a

formulat prezenta acțiune în despăgubiri, subsidiară celei rezolvată prin Decizia

nr. 522/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, și subsumată tot noțiunii de

„reparare a pagubei” utilizată în

cuprinsul art. 1 și art. 8 din Legea

nr. 554/2004. Cererea are un regim juridic diferențiat, în

sensul că legea dă posibilitatea formulării ei pe cale separată, în termen de

un an

de la

data când persoana vătămată

a cunoscut întinderea pagubei, conform art. 19 din aceeași

lege.

Reclamanta a formulat în

termen legal cererea, la data de 14 ianuarie 2008, Decizia nr. 522 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fiind

pronunțată la data de 26 ianuarie 2007.

Prin această hotărâre s-a

stabilit irevocabil împrejurarea că reclamanta a fost vătămată prin atitudinea

autorităților pârâte. Situațiile privind refuzul pârâților de a rezolva cererea

reclamantei precum și justificări ale refuzului, nu mai pot fi reiterate în

prezenta cauză, acestea fiind irevocabil analizate prin decizia sus-numită. Sub

acest aspect, instanța de fond în mod greșit a analizat susținerile pârâților

și le-a încuviințat prin respingerea acțiunii reclamantei.

În cererea în despăgubiri, subsecventă

acțiunii finalizate prin Decizia nr. 522/2007 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, se analizează exclusiv

temeinicia cererii în funcție de hotărârea precizată.

Astfel, se constată că în

principiu cererea este fondată, deoarece s-a stabilit cu putere de lucru

judecat culpa pârâților în vătămarea dreptului reclamantei de a avea acces la

funcția de notar public în municipiul Craiova.

Pârâții nu s-au conformat

hotărârii instanței, decât la data de 1 mai 2007, deși, astfel cum se reține în

Decizia nr. 522/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, recurenta și-a exprimat opțiunea pentru

postul respectiv la data de 2 septembrie 2004. Pentru această perioadă

reclamanta nu are culpă pentru neexercitarea funcției de notar public, ea

neputând funcționa datorită refuzului nejustificat al pârâților, situație

stabilită cu putere de lucru judecat prin hotărârea sus-precizată. În perioada

în discuție recurentei trebuia să i se recunoască vechimea în specialitatea de

notar public, neexercitarea acestei funcții datorându-se culpei pârâților.

Având în vedere că se impune

administrarea de probe în ce privește cuantumul despăgubirilor, sentința se va

casa și cauza va fi trimisă aceleiași instanțe spre rejudecare.

În fond după casare, curtea

de apel va aprecia ce criteriu este optim pentru stabilirea cuantumului

despăgubirilor: veniturile brute medii lunare realizate de notarii publici din

municipiul Craiova în perioada 2 septembrie 2004 – 1 mai 2005 sau media lunară

a veniturilor realizate de recurentă de la data de 1 mai 2007 de când

funcționează, la zi sau veniturile brute medii lunare realizate de notarii

publici din municipiul Craiova în perioada 2 septembrie 2004 – 1 mai 2005,

notari care să aibă însă aceeași vechime ca notar ca și reclamanta. Pentru o

bună stabilire a cuantumului despăgubirilor, instanța de rejudecare va solicita

Camerei Notarilor Publici Craiova acte în conformitate cu: dispozițiile art. 29

din Statutul Notarilor Publici; cu anexa nr. 1 la Statut, cu referire la art. 20

alin. (1) lit. t) din Statut și la art. 26 alin. (6) lit. f) din Legea nr. 36/1995.

De asemenea, instanța de

fond va aprecia și va pune în discuția părților necesitatea efectuării unei

expertize de specialitate pentru valorificarea corectă a datelor care vor fi

puse la dispoziția instanței de către Camera Notarilor Publici Craiova.

Cât privește motivul de

recurs invocat oral, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C.

proc. civ., se constată că nu este fondat.

Dezbaterile la curtea de

apel au avut loc în ședința publică de la data de 26 mai 2008, când s-a amânat

pronunțarea la data de 2 iunie 2008, pronunțarea fiind făcută în ședință

publică (filele 79 și 82 dosar fond). Mențiunea din sentință în sensul că a

avut loc „Ședința din camera de Consiliu” (fila 80 dosar fond) reprezintă

evident o eroare materială, care poate fi îndreptată în conformitate cu

dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

T.M.M. împotriva sentinței nr. 135 din 2 iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre soluționare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 24 februarie 2009.