ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.03.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1605/2010

HOTĂRÂRE
10.03.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1605/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cererii de revizuire, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 773/LM din 19

septembrie 2008, Tribunalul Giurgiu, secția civilă, a admis, în parte, cererea

formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Giurgiu, și a obligat pe

pârâta Școala Cosoba să calculeze și să plătească membrilor săi de sindicat,

indicați în tabelul anexă de la fila 5 dosar, sumele bănești reprezentând prime

de vacanță pentru anii 2005-2008, actualizate cu coeficientul de inflație de la

data stabilirii dreptului și până la data plății efective, precum și pe pârâții

Consiliul Local al com. Cosoba și Consiliul Județean Giurgiu să vireze pârâtei Școala

Cosoba fondurile bănești necesare plății sumelor de bani menționate.

Prin aceeași sentință s-a reținut ca

fiind prescris dreptul reclamanților de a cere de plata drepturilor salariale

restante pentru perioada anilor 2001 – 2004.

Prin decizia civilă nr. 1191/R din 26

martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis recursul declarat de

pârâtul Consiliul Județean Giurgiu și a schimbat, în parte sentința, în sensul

că a respins și cererea de acordare a drepturilor salariale restante pe

perioada 2005 – 2008, ca nefondată.

Prin cererea înregistrată la data de

15 aprilie 2009, reclamantul Sindicatul Învățământului Giurgiu a cerut

revizuirea deciziei nr. 1911/R din 26 martie 2009, invocând incidența motivului

prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii revizuentul a

susținut că decizia a cărei anulare o cere, și prin care se creează o stare de

discriminare între membrii de sindicat, este contradictorie cu mai multe

decizii ale aceleași instanțe, anume cu deciziile nr. 1579, 1574, 1563, 1565,

1575, 1570, 1559, 1585, 1581, 1566, 1576, 1568, 1561, 1571, 1560, 1584, 1583,

1557 și nr. 1580/122/2008, care au fost pronunțate în aceeași cauză și între

aceleași părți și prin care instanța a respins recursul declarat de pârâtul

Consiliul Județean Giurgiu.

Revizuentul nu a depus la dosar

deciziile mai sus arătate.

Prin decizia civilă nr. 3108 din 7

mai 2009, Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în conformitate cu prevederile

art. 323 alin. (2) C. proc. civ., și-a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Înaltei Curții de Casație și Justiție.

În recurs, reclamantul a depus la

dosar deciziile nr. 1338, 1472, 1520, 1521, 1522, 1953, 1693, 1696, 1787, 1828,

1880 și 1882/2009 ale Curții de Apel București și a susținut că decizia a cărei

anulare o cere este contradictorie cu aceste decizii, sens în care se impune

anularea.

Analizând lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că nu poate primi cererea pentru următoarele

considerente:

În drept, potrivit art. 322

pct. 7 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive

în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive

potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceiași calitate.

Rațiunea reglementării

prevăzută de dispoziția legală menționată o constituie necesitatea de a se

înlătura o a doua hotărâre judecătorească pronunțată cu încălcarea principiului

lucrului judecat.

În cauza dedusă judecății,

se constată că hotărâri judecătorești care se afirmă că ar fi potrivnice au

fost pronunțate de Curtea de Apel București în pricini similare dar în care nu

au fost aceleași părți.

Astfel, se observă că

Sindicatul Învățământului Giurgiu nu a acționat în procesele finalizate cu

pronunțarea hotărârilor judecătorești în nume propriu ci în calitate de

reprezentant al membrilor săi de sindicat, care sunt persoane diferite în

fiecare din procesele finalizate cu pronunțarea hotărârilor invocate.

Anume, se constată că în

cauza în care s-a pronunțat decizia a cărei anulare se cere, sindicatul a

acționat în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, cadre

didactice și alți salariați din Școala Cosoba, în timp ce în celelalte procese,

finalizate prin pronunțarea celorlalte decizii, în calitate de reprezentant al

salariaților din școlile sau grupurile școlare din com. Săbăreni, Clejani,

Ulmi, Bulbucata, Stoenești, Valea Dragului, Joița, Colibași, Bolintin Vale,

Gostinari, Hotarele și Florești - Stoenești, judecata desfășurându-se în

contradictoriu cu aceste din urmă unități de învățământ și cu consiliile locale

ale fiecăreia dintre localitățile enumerate.

Sub aspectul admisibilității

cererii de revizuire este irelevant aspectul invocat de revizuentă, anume

faptul că pricinile soluționate prin hotărârile judecătorești menționate au

avut același cauză juridică, cât timp acestea nu au fost pronunțate între

aceleași persoane, cu aceiași calitate și prin înfrângerea autorității de lucru

judecat a vreuneia dintre ele.

Fiind vorba de pricini

diferite, aspectele invocate prin cererea de revizuire îmbracă, în realitate,

caracterul unor critici de nelegalitate, prin care se urmărește reformarea unei

hotărâri judecătorești intrată în puterea lucrului judecat nu pe motiv că ar fi

fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat ci,

dimpotrivă, prin înfrângerea acestui principiu, anume sub motiv că judecata ar

fi fost greșită, ceea ce nu este permis pe calea revizuirii.

Așa fiind, pentru

considerentele de fapt și de drept arătate, Înalta Curte urmează a constata că

nu sunt date condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. și, pe cale de consecință, că solicitarea reclamantei nu este admisibilă.

Respinge cererea de revizuire formulată

de Sindicatul Învățământului Giurgiu – afiliat la Federația Educației Naționale împotriva deciziei nr. 1911/R din 26 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10

martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-05-06
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2805/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 3379/B din 14 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul
ÎCCJ 2009-12-02
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9773/2009
colectiv de muncă. Curtea a constatat că, nici la judecata în fond și nici la judecata în recurs, nu s-a făcut dovada existenței unor venituri proprii ale intimatului care să dobândească destinația specifică de primă de vacanță așa cum au s
ÎCCJ 2009-11-18
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9407/2009
Deliberând asupra recursului civil de față Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamanții F.N., P.A., N.G., D.G., D.I., B.B., l.M., G.M., H.E. au solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta SC P.
ÎCCJ 2010-01-13
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 65/2010
Asupra recursului de față, constată: Prin cererea înregistrată, la data de 22 octombrie 2007, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâta SC P. SA solicitând să fie obligată la plata sumei de 5630 RON, reprezentând contravaloarea unor dr
ÎCCJ 2010-01-26
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 364/2010
Deliberând asupra recursului civil de față: Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Giurgiu, secția civilă, la 24 iunie 2008, reclamantul I.N. a chemat în judecată pe pârâta SC P. SA,
Sursă