ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3719/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3719/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 610 din 30 noiembrie 2007

pronunțată în dosarul nr. 3184/104/2007, Tribunalul Olt, secția

comercială și de contencios administrativ, a admis în parte

acțiunea în constatare formulată de reclamantul C.T. împotriva

pârâtei C.C. Piatra Olt.

A constatat că

reclamantul a dobândit urmare a licitațiilor din 14 iunie 2005 și 28

iulie 2006, dreptul de proprietate asupra unei barăci din panouri pal

melaminat, situată județul Olt în suprafață de 118,13 mp

și un bufet în suprafață de 85,75 mp situat în continuarea

barăcii din pal melaminat, amplasate pe un teren în suprafață de

510 mp cu următoarele vecinătăți: N - uliță

comunală, S – C.V., V – L.N., E – drum asfaltat.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel reclamantul C.T., criticând-o ca netemeinică

și nelegală.

În urma probelor

administrate, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a

pronunțat decizia nr. 124 din 24 aprilie 2008 prin care a admis apelul

și a schimbat doar în parte sentința în sensul că s-a constatat

dreptul de proprietate al reclamantului și asupra grupului sanitar, în

suprafață de 9,52 mp aferent barăcii din panouri pal melaminat,

amplasate pe terenul în suprafață de 510 mp, situat în județul

Olt.

Celelalte dispoziții au

fost menținute.

Pentru a se pronunța

astfel s-a reținut că din factura din 9 octombrie 2006 emisă de C.C.

Piatra Olt și chitanța din 9 octombrie 2006 eliberată de C.C.

Piatra Olt rezultă cumpărarea de către reclamantul C.T. cu

prețul de 350 ron a obiectelor de inventar bufet Slătioara și a

grupului social.

În ceea ce privește

critica referitoare la constatarea dreptului de proprietate și asupra

terenului în suprafață de 510,75 mp, aferent construcțiilor a

fost respinsă reținându-se că în mod corect, s-a constatat

că terenul nu a făcut obiectul vânzării și nici nu putea fi

înstrăinat, vânzătorul neavând calitatea de proprietar.

Reclamantul a formulat

recurs, în termenul legal, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și a susținut că hotărârea este

nelegală, deoarece în mod greșit nu s-a admis cererea și cu

privire la constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 510

mp, în condițiile în care din adeverințele din 8 mai 2008, emise de

Primăria comunei Slătioara și C.C. Piatra Olt, probe propuse în

recurs se atestă că suprafața de 409 mp situată în comuna

Slătioara, județul Olt și suprafața de 100 mp situată

în comuna Slătioara, județul Olt nu au fost revendicate de nicio

persoană juridică sau fizică și nu au făcut obiectul

aplicării legii fondului funciar.

Această situație

rezultă și din planul de amplasament și delimitare a corpului de

proprietate intravilan din 16 noiembrie 2006 și 16 noiembrie 2007.

Recursul este nefondat.

Prin cererea de chemare în

judecată, recurentul a solicitat să se constate calitatea sa de

proprietar asupra bunurilor imobile – construcții și teren ce au

făcut obiectul licitației publice din data de 28 iulie 2006.

Din observarea procesului –

verbal de licitație și a facturilor – înscrisul sub

semnătură privată și nu autentice rezultă că

obiectul convenției nu a privit și terenul aferent indicat în cererea

de recurs.

Totodată, potrivit

adresei din 24 august 2007 emisă de C.C. Piatra Olt rezultă că

intimata - pârâtă nu deține un titlu de proprietate asupra acestui

teren.

Prin urmare, în mod legal,

instanța de apel a reținut că nu sunt întrunite condițiile

de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, întemeiată pe

dispozițiile art. 111 C. proc. civ. de vreme ce nu a operat transferul

dreptului de proprietate, iar împrejurarea că terenul nu a făcut

obiectul aplicării legilor fondului funciar, potrivit actelor invocate în

recurs, nu este de natură a schimba situația juridică a

terenului, în temeiul art. 111 C. proc. civ. neputându-se cere decât

constatarea unui drept în condițiile legii și nu a unei situații

de fapt.

Așa fiind,

hotărârea este legală și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul C.T., împotriva deciziei Curții de Apel Craiova nr. 124 din

24 aprilie 2008, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 decembrie 2008.