ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3758/2008

Deliberând asupra recursului de față, Prin sentința comercială nr. 234 din 7 decembrie 2007, Curtea de Apel București a respins excepția prematurității contestației, excepția autorității de lucru judecat. S-a luat act de renunțarea la suspendarea executării și a fost respinsă ca nefondată contestația la executare apreciindu-se că există un contract de ipotecă asupra unui apartament cu 3 camere și dependințe, garaj și centrală termică pentru garantarea creanței de 303.673,50 lei a SC P.E. SRL. Contractul de cesiune de creanță din 7 iulie 1999 dintre A.V.A.S. și B. SA a fost considerat ca fiind încheiat legal cu respectarea dispozițiilor art. 948 și urm. C. civ. și a art. 1391 și urm. C. civ. cât și a O.U.G.

nr, 51/1998. Contractul de credit din 25 septembrie 1996 a fost garantat prin contractul de ipotecă din 24 septembrie 2006. Obiectul contractului de ipotecă l-a reprezentat apartamentul duplex cu 3 camere și dependințe, garaj, centrală termică și boxe. Din raportul de evaluare a rezultat că imobilul avut în vedere la întocmirea contractului de garanție era compus din subsol, parter și 2 etaje. Instanța a apreciat că definitivarea procedurii administrative de autorizare a construcției după ipotecarea imobilului nu dovedește faptul că nu ar fi fost adus bunul în garanție în întregimea sa. Excepția prematurității a fost respinsă întrucât, față de data de 16 octombrie 2007 când s-a comunicat contestația către A.V.A.S.

și de data de 19 octombrie 2007 când s-a expediat contestația nu sunt îndeplinite condițiile art. 46 din O.U.G. nr. 51/1998. Excepția autorității de lucru judecat a fost respinsă apreciindu-se că există diferență între obiectul celor două contestații la executare. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii invocând dispozițiile art. 3041 C. proc. civ. și susținând că etajul 2 al imobilului a fost construit după încheierea contractului de ipotecă și că ipoteca s-a instituit pe 3 camere nu pe 7 cât are în prezent imobilul. Se face referire la procesul - verbal de recepție privind finalizarea etajului 2 al imobilului la certificatul fiscal din care reiese că imobilul asupra căruia s-a instituit ipoteca era în suprafață de 137,65 mp și la raportul de evaluare în care se menționează că imobilul are în prezent o suprafață de 320 mp.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Recurenții au încheiat un contract de ipotecă asupra imobilului și acesta a fost individualizat prin adresă, număr și descrierea sa. Chiar dacă se susține că obiectul contractului ar fi apartamentul cu 3 camere și dependințe, în raportul de evaluare avut în vedere la întocmirea contractului de garanție este indicat imobilul ipotecat ca fiind compus din subsol, parter și două etaje. Ipoteca urmărește bunul și cu ocazia executării acestuia nu se poate vinde doar o parte, respectiv un etaj. Recurenții trebuiau să opereze un dezmembrând conform Legii nr. 7/1996 privind cadastru și atunci ar fi putut încerca să se opună la executarea întregului imobil.

Din dosar reiese însă că recurenții garanți au făcut doar procedura administrativă de autorizare ulterior încheierii contractului de ipotecă ceea ce nu echivalează cu faptul că nu ar fi adus în garanție bunul în întregime. Negăsindu-se întemeiate motivele de recurs acesta urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de contestatorii P.C. și P.E. împotriva sentinței nr. 234 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2008.