ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1661/2010

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 4532 din 22 octombrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței civile nr. 1411 din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a modificat sentința atacată în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut că nici legiuitorul național și nici art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu explicitează noțiunea de termen rezonabil, astfel că judecătorului îi revine sarcina de a aprecia, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte, asupra caracterului rezonabil al termenului în care se primesc, se înregistrează sau se soluționează cererile de redobândire a cetățeniei române.

În cauza de față intervalul de timp scurs între data depunerii scrisorilor de intenție și data sesizării instanței de judecată nu poate fi considerat ca având un caracter nerezonabil, cum greșit a reținut judecătorul fondului. Împotriva acestei hotărâri, intimata-reclamantă S.V., H.G., G.A. și G.E. au formulat cerere de revizuire. Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu privire la nerespectarea principiului priorității dreptului comunitar și pe dispozițiile art. 322 pct. (2) C. proc. civ. deoarece instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și nu s-a pronunțat asupra unor lucruri care s-au cerut.

În motivarea cererii de revizuire s-a arătat că instanța s-a pronunțat extrapetita, adică asupra unor lucruri care nu s-au cerut, respectiv, asupra faptului că solicitantul nu a fost primit a depune cererea de redobândire în perioada de la depunerea cererii de intenție până la data înaintării cererii de chemare în judecată ori reclamanții au solicitat instanței să stabilească termenul în care instituția competentă să fie obligată a primi cererile de redobândire a cetățeniei române - iar nu să se constate faptul că pârâtul a refuzat să primească cererea de redobândire a cetățeniei române, în acest sens existând o minus petita.

Cu privire la nerespectarea principiului dreptului comunitar se arată că în principiul încălcat de instanță la aprecierea comportamentului instituției este cel al certitudinii juridice – care înseamnă că aplicarea legii la o situație specifică trebuie să fie previzibilă, autoritățile publice având obligația de a asigura ca legea să fie ușor de stabilit de către cei cărora li se aplică și să poată să prevadă existența ei și modul în care va fi aplicată. De asemenea, se arată că au fost încălcate principiul nediscriminării/egalității, administrației prin lege sau al legalității administrației precum și cel al proporționalității. Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte, constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente: În ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc.

civ. - se reține că petitul acțiunii reclamanților - revizuenți în acțiunea principală a fost - a obliga pârâtul să comunice actele care trebuie anexate la cererea de redobândire a cetățeniei române, a obliga pârâtul să primească cererile de redobândire a cetățeniei române cu actele justificative, într-un termen scurt rezonabil, obligarea pârâtului la cheltuielile de judecată și la despăgubiri morale pentru fiecare reclamant. Instanța de revizuire constată că instanța fondului și instanța de recurs au soluționat cererea de chemare în judecată având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, expus anterior.

Instanța fondului s-a pronunțat în sensul obligării pârâtului să stabilească o dată de depunere de către reclamanții-revizuenți a cererilor de redobândire a cetățeniei române într-un termen rezonabil, iar instanța de recurs considerând că termen rezonabil nu înseamnă termen scurt în contextul unui număr foarte mare de cereri și lipsa unui spațiu corespunzător, a modificat sentința civilă recurată și a respins acțiunea ca neîntemeiată. Este imprecisă motivarea revizuentelor în sensul că s-a atacat refuzul explicit al autorității pârâte de a stabili un termen concret și definit și nu de a se primi cererea într-un termen rezonabil și va fi înlăturată ca nefondată. Referitor la nerespectarea principiului dreptului comunitar așa cum acesta este stipulat în art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Principiul certitudinii juridice, nediscriminării, legalității administrației precum și cel al proporționalității sunt analizate de la speță la speță. Instanța de recurs în mod judicios, a apreciat că de la data depunerii scrisorii prin poștă a cererilor de redobândire a cetățeniei române și până la introducerea cererii de chemare în judecată a trecut un timp foarte scurt (2 luni aproape) atunci în raport de alte cereri similare dar trimise prin poștă de 3-6 ani s-a constatat că termenul nu este nerezonabil - în contextul obiectiv de lucru. În acest sens s-au exemplificat alte decizii de speță. Față de cele reținute mai sus, se va respinge cererea de revizuire ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de S.V., H.G., G.A. și G.E. împotriva deciziei nr. 4532 din 22 octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2010.