ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1661/2010

Asupra cererii de revizuire de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 4532 din 22 octombrie

2009 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de pârâtul

Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței civile nr. 1411 din 1

aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a modificat sentința atacată

în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de recurs a reținut că nici legiuitorul

național și nici art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului nu explicitează noțiunea de termen rezonabil,

astfel că judecătorului îi revine sarcina de a aprecia, în funcție

de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte, asupra caracterului

rezonabil al termenului în care se primesc, se înregistrează sau se soluționează

cererile de redobândire a cetățeniei române.

În cauza de față intervalul de

timp scurs între data depunerii scrisorilor de intenție și data sesizării

instanței de judecată nu poate fi considerat ca având un caracter

nerezonabil, cum greșit a reținut judecătorul fondului.

Împotriva acestei hotărâri, intimata-reclamantă

S.V., H.G., G.A. și G.E. au formulat cerere de revizuire.

Cererea de revizuire a fost

întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004,

cu privire la nerespectarea principiului priorității dreptului

comunitar și pe dispozițiile art. 322 pct. (2) C. proc. civ. deoarece

instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și

nu s-a pronunțat asupra unor lucruri care s-au cerut.

În motivarea cererii de revizuire s-a

arătat că instanța s-a pronunțat extrapetita, adică

asupra unor lucruri care nu s-au cerut, respectiv, asupra faptului că

solicitantul nu a fost primit a depune cererea de redobândire în perioada de la

depunerea cererii de intenție până la data înaintării cererii de

chemare în judecată ori reclamanții au solicitat instanței

să stabilească termenul în care instituția competentă să

fie obligată a primi cererile de redobândire a cetățeniei române

- iar nu să se constate faptul că pârâtul a refuzat să

primească cererea de redobândire a cetățeniei române, în acest

sens existând o minus petita.

Cu privire la nerespectarea principiului

dreptului comunitar se arată că în principiul încălcat de

instanță la aprecierea comportamentului instituției este cel al

certitudinii juridice – care înseamnă că aplicarea legii la o

situație specifică trebuie să fie previzibilă,

autoritățile publice având obligația de a asigura ca legea

să fie ușor de stabilit de către cei cărora li se aplică

și să poată să prevadă existența ei și modul

în care va fi aplicată.

De asemenea, se arată că au

fost încălcate principiul nediscriminării/egalității,

administrației prin lege sau al legalității administrației precum

și cel al proporționalității.

Analizând cererea de revizuire prin

prisma motivelor invocate, Înalta Curte, constată că este

neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește motivul de

revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. - se reține

că petitul acțiunii reclamanților - revizuenți în

acțiunea principală a fost - a obliga pârâtul să comunice actele

care trebuie anexate la cererea de redobândire a cetățeniei române, a

obliga pârâtul să primească cererile de redobândire a

cetățeniei române cu actele justificative, într-un termen scurt rezonabil,

obligarea pârâtului la cheltuielile de judecată și la

despăgubiri morale pentru fiecare reclamant.

Instanța de revizuire constată

că instanța fondului și instanța de recurs au

soluționat cererea de chemare în judecată având în vedere obiectul

cererii de chemare în judecată, expus anterior. Instanța fondului s-a

pronunțat în sensul obligării pârâtului să stabilească o

dată de depunere de către reclamanții-revizuenți a

cererilor de redobândire a cetățeniei române într-un termen rezonabil,

iar instanța de recurs considerând că termen rezonabil nu

înseamnă termen scurt în contextul unui număr foarte mare de cereri

și lipsa unui spațiu corespunzător, a modificat sentința

civilă recurată și a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Este imprecisă motivarea revizuentelor

în sensul că s-a atacat refuzul explicit al autorității pârâte

de a stabili un termen concret și definit și nu de a se primi cererea

într-un termen rezonabil și va fi înlăturată ca nefondată.

Referitor la nerespectarea principiului

dreptului comunitar așa cum acesta este stipulat în art. 21 alin. (2) din

Legea nr. 554/2004.

Principiul certitudinii juridice,

nediscriminării, legalității administrației precum și

cel al proporționalității sunt analizate de la speță

la speță.

Instanța de recurs în mod judicios,

a apreciat că de la data depunerii scrisorii prin poștă a

cererilor de redobândire a cetățeniei române și până la

introducerea cererii de chemare în judecată a trecut un timp foarte scurt

(2 luni aproape) atunci în raport de alte cereri similare dar trimise prin

poștă de 3-6 ani s-a constatat că termenul nu este nerezonabil -

în contextul obiectiv de lucru. În acest sens s-au exemplificat alte decizii de

speță.

Față de cele reținute mai

sus, se va respinge cererea de revizuire ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată

de S.V., H.G., G.A. și G.E. împotriva deciziei nr. 4532 din 22 octombrie

2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 23 martie 2010.