ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10015/2009

Asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă următoarele: Prin acțiunea astfel cum a fost completată și precizată, înregistrată sub nr. 4283/118/2006 înregistrată la Tribunalul Constanța, D.V., D.M., T.D., B.I., M.G. și M.S., au solicitat în contradictoriu cu Primarul comunei Mircea Vodă, anularea dispozițiilor nr. 344 din 3 noiembrie 2006 și nr.376 din 28 noiembrie 2006, emise de primar și obligarea acestuia la restituirea în natură a suprafeței totale de 6881 mp teren intravilan, situat în intravilanul localității Satul Nou – Mircea Vodă (rămasă nerestituită din suprafața totală de 9280 mp deținută de autorii lor) din care 3000 mp în curtea școlii generale din localitate iar 3881 mp prin atribuirea unui teren echivalent într-o altă locație.

Prin aceeași acțiune, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la acordarea de teren în compensarea pentru cele două construcții demolate împreună cu dependințele și acareturile gospodărești, menționate în actul de vânzare-cumpărare și în actele de expropriere, iar în subsidiar acordarea măsurilor reparatorii sub forma despăgubirilor bănești. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că autorii lor B.G. și B.D. au deținut înainte de exproprierea intervenită prin Decretul nr. 83/1949, suprafața de 9280 mp teren, compusă din suprafața de 4680 mp moștenită de la B.G. și B.A., pe care și-au edificat o construcție și 4600 mp teren cu casă și acareturi dobândit de la D.A. și D.D. prin actul de vânzare-cumpărare din 7 octombrie 1929, învecinat la miază-zi cu B.G.

Reclamanții au arătat că nu mai posedă actele de proprietate privind terenul inițial în suprafață de 4680 mp ce a aparținut autorilor lor, motiv pentru care au depus declarațiile notariale ale numiților B.I., I.D. și P.G., vecinii autorilor lor, din care rezultă că întreaga suprafață de teren deținută de soții B.G. și D. era de 9300 mp și extrasul nr. C4746 din 13 octombrie 2005 eliberat de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Constanța, din care rezultă cu claritate existența a două case și acareturi gospodărești aparținând autorilor lor.

Aceste probe, care reprezintă un început de dovadă scrisă, arată reclamanții, au fost netemeinic și nelegal înlăturate de către pârât, în pofida prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001, considerând că s-a probat existența dreptului de proprietate doar pentru suprafața de 4600 mp, dobândită prin actul de vânzare-cumpărare din 1929. Din totalul suprafeței de 9280 mp reclamanții precizează că le-a fost restituită în temeiul Legii nr. 18/1991 doar suprafața de 2399 mp, rămânând de restituit în temeiul Legii nr. 10/2001 suprafața de 6881 mp. Că vechiul amplasament al terenului se află în curtea școlii generale din satul nou, din care, liber de construcții este terenul în suprafață de 3000 mp a cărui restituire în natură o solicită, urmând ca diferența de 3881 mp să le fie restituită sub forma compensării cu un alt teren în intravilanul localității sau în fosta locație a C.A.P.-ului.

Soluționând în fond cauza, Tribunalul Constanța prin sentința civilă nr. 1773 din 16 octombrie 2007, a admis contestația reclamanților D.V., D.M., T.D., B.I., M.I., M.G. și M.S., dispunând anularea parțială a dispozițiilor nr. 344 din 03 noiembrie 2006 și 376 din 28 noiembrie 2006 și restituirea în natură a terenului în suprafață de 2201 mp, delimitată prin notațiile CDPO din anexa la suplimentul de expertiză B.E. S-a menținut dispoziția privitoare la acordarea despăgubirilor în condițiile Legii nr. 10/2001 – pentru construcțiile individualizate în extrasul „Situația bunurilor găsite la expropriații din comuna Satu Nou plasa Medgidia din perioada 1947-1949, eliberată de Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale iar celelalte capete de cerere au fost respinse.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamanții au probat dreptul de proprietate al autorilor lor doar pentru terenul de 4600 mp și construcțiile aflate pe acesta, cumpărat de la D.A. și D. în 1929, din care li s-a restituit în temeiul Legii nr. 18/1991 suprafața de 2399 mp conform titlului de proprietate, astfel că în prezent aceștia mai sunt îndreptățiți la acordarea măsurilor reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, doar pentru suprafața de 2201 mp – delimitată prin notațiile CDPO din expertiza B.E. – pentru care s-a și dispus restituirea în natură. Pentru cele două construcții demolate s-a menținut dispoziția privind acordarea măsurilor reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001.

Împotriva sentinței au declarat apel Primarul comunei Mircea Vodă și reclamanții. Prin decizia civilă nr. 269/C din 24 noiembrie 2008 Curtea de Apel Constanța a admis apelurile reclamanților și a schimbat sentința în parte, dispunând restituirea suprafeței de teren de 3000 mp din curtea școlii (2201 mp + diferența până la 3000 mp) delimitată prin notațiile CUND – conform schiței anexă la raportul de expertiză. De asemenea instanța de apel a dispus restituirea suprafeței de 3881 mp din suprafața de 8000 mp, din planul de situație al Consiliului Local Mircea Vodă și procesului-verbal încheiat între părți. Pentru a decide astfel, curtea a concluzionat că instanța de fond a făcut o greșită apreciere a probelor dosarului atunci când a reținut că autorii reclamanților au avut în proprietate doar terenul în suprafață de 4600 mp și 2 case demolate la expropriere – dobândite prin actul de vânzare-cumpărare din 07 octombrie 1929 de la D.A.

și D. În temeiul extrasului privind situația de bunuri găsite la expropriații din comuna Satul Nou în perioada 1947-1949 eliberat de Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale coroborat cu declarațiile martorilor audiați în cauză și cu adresa nr. 692931 din 22 septembrie 2006, instanța de apel a reținut că autorii reclamanților au avut în proprietate o suprafață chiar mai mare de 9280 mp, plus două case de locuit demolate la expropriere, din care le-a fost restituită suprafața de 2399 mp conform Legii nr. 18/1991, rămânând nerestituită suprafața de 6800 mp. Potrivit sentinței apelate, din această suprafață, reclamanților le-au fost acordate măsuri reparatorii în natură în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru suprafața de 2201 mp, delimitată prin notațiile CDPO, conform schiței anexe la raportul de expertiză efectuat în cauză.

Având în vedere concluziile expertizei precum și împrejurarea potrivit căreia suprafața de 799 mp solicitată a fi restituită în compensare – este liberă, în temeiul art. 1 din Legea nr. 10/2001 care conferă prioritate măsurilor reparatorii în natură, instanța a dispus restituirea suprafeței totale de 3000 mp teren din curtea școlii formată din cei 2201 mp deja restituiți prin sentință, la care a adăuga suprafața liberă de 799 mp. Întrucât pe raza comunei Mircea Vodă există teren intravilan care poate fi acordat în compensare – așa cum rezultă din lista terenurilor libere, aflate la fila 54 dosar, precum și procesul-verbal încheiat la 20 septembrie 2008 între reclamanți și reprezentanții primăriei, instanța de apel a dispus ca restituirea suprafeței de teren de 3881 mp să se facă prin compensare cu o suprafață identică din cei 8000 mp din planul de situație al Consiliului Local Mircea Vodă.

Împotriva deciziei a declarat recurs Primarul Comunei Mircea Vodă invocând nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., casarea deciziei și trimiterea acesteia pentru rejudecare. - În motivarea recursului, primarul comunei arată că deși în cuprinsul hotărârii au fost consemnate concluziile apărătorului apelanților-reclamanți asupra ambelor apeluri, curtea a omis să se pronunțe în privința apelului primăriei, care cuprindea critici referitoare la soluția primei instanțe. - În privința soluției pronunțate în apelul reclamanților, se arată că aceștia nu au probat dreptul de proprietate al autorilor lor decât pentru 4600 mp teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 1929 nu și pentru 4680 mp, deoarece actele la care face referire instanța de apel sunt insuficiente și nu atestă dreptul de proprietate asupra terenului din intravilanul localității ci din extravilanul acesteia.

- Prezumția instituită prin dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/2001 nu-și găsește aplicabilitate în speță, de vreme ce nu s-a indicat și nu s-a înfățișat actul de preluare abuzivă a imobilului, pentru a se verifica deținerea și amplasamentul proprietății autorilor reclamanților. - Greșit ambele instanțe, de fond și apel au apreciat că terenul în suprafață de 2201 mp și respectiv 799 mp poate fi restituit în natură – deoarece acesta deși liber de construcții, fiind amplasat în curtea școlii este absolut necesar activității de învățământ, deoarece este destinat amenajării unui teren de sport și face parte din domeniul public al comunei Mircea Vodă. - În sfârșit, recurentul arată că Primăria comunei și-a exprimat acordul restituirii prin compensare a terenului la care contestatorii sunt îndreptățiți, din terenul prevăzut în lista terenurilor cu această destinație, care a fost afișată.

Recursul este întemeiat. Omisiunea instanței de apel de a se pronunța în privința apelului declarat de primarul comunei Mircea Vodă a fost greșit încadrată în nulitățile prevăzute de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., deoarece textul de referință vizează toate neregularitățile procedurale prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. – ceea ce nu este cazul în speță. Nesoluționarea apelului constituie o violare a dispozițiunilor art. 129 pct. 6 C. proc. civ., ceea ce pune în discuție incidența nulității prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizând încălcarea legii, fie prin aplicarea greșită a acesteia, fie prin abdicarea de la litera și spiritul său.

În speță, Curtea de Apel Constanța a lăsat nesoluționat apelul Comunei Mircea Vodă – prin care aducea critici în privința terenului de 2201 mp restituit în natură și amplasat în curtea școlii generale din comună, motivat de faptul că acesta este destinat amenajării unui teren de sport, indispensabil procesului educațional, pentru care au fost prevăzute investiții de 104.000 lei. Întrucât apelul Comunei Mircea Vodă a rămas nesoluționat pe fondul său, în temeiul art. 313 C. proc. civ. recursul urmează a fi admis, procedându-se la casarea cu trimitere a deciziei Curții de Apel Constanța în acest scop. Instanța de trimitere urmează a adânci probatoriile referitoare la suprafața de teren de 4680 mp în legătură cu care reclamanții nu dețin actele de proprietate ale autorilor lor, deoarece suportul probator pe care curtea de apel și-a fundamentat soluția este insuficient.

În acest scop, urmează ca la dosar să fie depus istoricul de rol al celor două imobile, pentru a se putea face cuvenita diferențiere și actul de preluare prin expropriere potrivit Decretului nr. 83/1949 în vederea aplicării prezumției prevăzută de art. 24 din Legea nr. 10/2001 la care instanța de apel se referă, fără ca acesta să se afle la dosar, deoarece extrasul privind expropriații din comună nu ține loc de act normativ sau de autoritate privind măsura preluării, pentru a conferi acestuia efectele textului de lege. În cauză, se vor administra oricare din mijloacele probatorii prevăzute de art. 23 din Legea nr. 10/2001 în legătură cu probațiunea dreptului de proprietate, evidențiindu-se totodată și eventualele operațiuni translative de proprietate intervenite în legătură cu terenul de 4680 mp, dacă din actul de autoritate al exproprierii nu rezultă preluarea acestuia.

Având în vederea soluția instanței de apel prin care reclamanților le-a fost atribuită pe lângă suprafața de 2201 mp teren și aceea de 799 mp, în curtea școlii generale din localitate, se va verifica dacă această măsură afectează desfășurarea normală a procesului educațional, ținând seama de destinația programată a terenului în planul de investiții, acela de teren de sport și de cerințele standardelor minimale spațiale, prevăzute în normele speciale pentru exploatarea instituțiilor de învățământ.

Față de procesul-verbal din 29 septembrie 2008 aflat la fila 65 dosar apel, precum și de acordul recurentei de a conferi reclamanților teren în compensare din terenul de 8000 mp evidențiat în lista terenurilor disponibile, dată publicității în temeiul art. 1 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, se va proceda la delimitarea terenului cuvenit reclamanților, în raport de dreptul de proprietate al autorilor lor, care va fi probat, din terenul de 8000 mp, efectuându-se în acest scop o expertiză topo, care va analiza totodată dacă terenul liber din curtea școlii este inclus în planul de investiții al localității pentru amenajarea unui teren de sport și dacă prin eventuala lui restituire reclamanților s-ar afecta standardele minimale spațiale prevăzute de lege pentru exploatarea instituțiilor de învățământ.

Față de cele ce preced, recursul declarat de Primarul Comunei Mircea Vodă este fondat, impunându-se casarea deciziei nr. 269/C din 24 noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Primarul comunei Mircea Vodă împotriva deciziei nr. 269 C din 14 noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, pentru cauze cu minori și familie și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale. Casează decizia și trimite cauza la aceeași Curte de Apel pentru rejudecare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2009.