ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2892/2010

Asupra excepției de

față,

În baza lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin încheierea din 21 iulie 2010,

pronunțată în Dosarul nr. 356/303/2010 al Curții de Apel

București, secția I penală, s-a dispus, printre altele, în

recurs, menținerea arestării preventive a inculpatului A.A.L. (fiul

lui G. și al S.) în temeiul art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen.

Pe fondul recursului s-a acordat

termen la data de 2 septembrie 2010, pentru citarea părților.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență,

că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării

măsurii arestării preventive (art. 143 și 148 lit. f) C. proc.

pen.) se impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului pentru buna

desfășurare a procesului penal.

Împotriva acestei hotărâri

definitive inculpatul a declarat recurs fără a preciza în scris

motivele, iar în concluziile orale a lăsat la aprecierea instanței

excepția ridicată din oficiu de către instanță.

Recursul este inadmisibil.

Așa cum rezultă din actele

aflate la dosar, inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat la

pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C.

pen., de către Judecătoria Sectorului 6 București, pedeapsă

redusă la 1 an închisoare prin Decizia penală nr. 377/ A din 27 mai 2010 a Tribunalului București, secția I penală.

Împotriva acestei decizii inculpatul

a declarat recurs, cauza aflându-se în ultima cale de atac ordinară la Curtea de Apel București, care din oficiu, la termenul din data de 21 iulie 2010, a pus în discuție starea de arest preventiv a inculpatului.

Articolul 385

1

C. proc.

pen. prevede expres și limitativ hotărârile supuse recursului printre

acestea neregăsindu-se încheierea pronunțată la data de 21 iulie

2010, în faza de atac a recursului.

În consecință, recursul declarat

de inculpat este inadmisibil, fiind îndreptat împotriva unei hotărâri

definitive, motiv pentru care în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C.

proc. pen. va fi respins.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, urmând

ca onorariul apărătorului din oficiu să fie avansat din fondul M.J.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de inculpatul A.A.L. împotriva încheierii din 21

iulie 2010 a Curții de Apel București, secția a I-a penală,

pronunțată în Dosarul nr. 356/303/2010 (1646/2010).

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea

apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 18 august 2010.