ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1535/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1535/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 8 din 12 ianuarie 2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului
1 București, inculpatul M.M.M., a fost condamnat la 4 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie prevăzută de art. 20 raportat
la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), c) C. pen.
Apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat, prin
Decizia penală nr. 95/ A din 12 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul
București, secția I penală.
Nemulțumit și de această hotărâre, inculpatul a atacat-o cu
recurs.
Prin încheierea de ședință din 7 aprilie 2010, Curtea de
Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie
sesizată cu judecarea recursului a procedat conform art. 300
2
cu
referire la art. 160
b
C. proc. pen., a menținut starea de arest și a
menținut termenul fixat pentru 21 aprilie 2010 în vederea judecării recursului.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul.
Recursul este inadmisibil.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, sesizată cu
judecarea recursului declarat de inculpat, la primirea dosarului a procedat
conform art. 300
1
raportat la art. 160
b
C. proc. pen. și
a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive și a dispus
menținerea măsurii.
Dispozițiile art. 160
b
alin. (4) C. proc. pen. nu
sunt aplicabile în cauză.
Potrivit art. 141 C. proc. pen., încheierea dată în primă
instanță și apel prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea,
înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii, precum și împotriva încheierii
prin care se dispune menținerea arestării preventive poate fi atacată separat
cu recurs de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronunțare
pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă.
Rezultă din aceste dispoziții că împotriva încheierilor de
menținere a arestării preventive pronunțate în recurs nu se poate declara
recurs.
Așa fiind, urmează ca în conformitate cu dispozițiile art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul să fie respins ca inadmisibil.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de inculpatul M.M.M. împotriva încheierii din 7 aprilie 2010 a Curții
de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de
familie, pronunțată în Dosarul nr. 11176/299/2009 (837/2010).
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi
20 aprilie 2010.