ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9988/2009

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 5426/1999 la Judecătoria Cluj-Napoca, reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâții P.I., B.P., F.R., B.L., T.E., F.V., F.T., F.T.D., B.A., F.M. senior, F.M. junior, B.I., M.C., M.L. și Comisia Județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 și a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire asupra terenului în suprafață de 3 ha și 1200 mp, conform titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997; să se constate că terenul se identifică cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209 și nr.top 22713/2 din C.F.

14347; să se dispună intabularea în aceste cărți funciare a dreptului său de proprietate și să se dispună anularea titlului de proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.E. pentru terenul în suprafață de 3400 mp; să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat între pârâta B.I. și pârâții M.C. și M.L.; să se dispună radierea mențiunilor de sub B15-B16 din C.F. 20396 Cluj; să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire a terenurile din C.F. 20396 Cluj și C.F. 19209 Cluj; să se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamantului a loturilor nou formate și să fie obligați pârâții M.C. și M.L. să ridice construcția edificată pe terenul în suprafață de 3400 mp sau să fie autorizat reclamantul să ridice construcția pe cheltuiala pârâților; să fie obligați pârâții M.C.

și M.L. să lase liber terenul proprietatea reclamantului. Prin încheierea nr. 6024 din 30 septembrie 1999 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Cluj în baza dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., apreciindu-se că obiectul pricinii depășește suma de 150.000.000 lei, competență care în această situație aparține în primă instanță tribunalului. Î n urma înregistrării cauzei la Tribunalul Cluj, pârâții M.C. și M.L. au formulat cererea reconvențională prin care au solicitat anularea parțială a titlului de proprietate al reclamantului cu privire la poziția 1, respectiv terenul cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj; au mai solicitat să fie obligată Comisia județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 să scoată această parcelă din titlul de proprietate al reclamantului și să înscrie parcela cu nr.top 22708 din C.F.

19209 Cluj sau să elimine din titlul reclamantului identificarea parcelei în suprafață de un hectar și 1000 mp cu nr.top 22727 (fila 28). Î n cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenienta N.M.

care a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997, eliberat în favoarea reclamantului, deoarece terenul înscris în acest titlu se suprapune cu terenul înscris în titlul de proprietate al intervenientei cu nr. 5415/33/1993, validat prin sentința civilă nr. 2381/1997 a Judecătoriei Alba Iulia și decizia nr. 2081/1999 a Tribunalului Alba; să se formeze și să se atribuie loturi în natură copărtașilor, astfel încât ceea ce a fost atribuit intervenientei prin titlu să rămână în totalitate în proprietatea sa; să fie obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată (fila 183). Reclamantul și-a completat acțiunea introductivă, solicitând anularea parțială a titlului de proprietate nr. 5415/33/1993, eliberat în favoarea intervenientei N.M.

(fila 203). Pârâții reconvenționali și-au completat cererea reconvențională cu petitul având ca obiect partajarea imobilului din C.F. 20396, nr.top 22727, solicitând formarea unui lot în suprafață de 3400 mp care să le fie atribuit și să se dispună transcrierea acestuia într-o nouă carte funciară cu intabularea dreptului lor de proprietate cu titlul de cumpărare și partaj, ca bun comun (fila 258). Prin sentința civilă nr. 575 din 6 noiembrie 2000, Tribunalul Cluj a admis în parte acțiunea, a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra a 3 ha și 1200 mp teren, prin reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 conform titlului de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997. S-a constatat că terenul se identifică cu parcelele nr.top 22727 din C.F.

20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209 Cluj-Napoca și nr.top 22713/2 din C.F. 14347. Au fost respinse celelalte capete de cerere din acțiunea reclamantului ca neîntemeiate. S-a dispus partajarea imobilului conform completării raportului de expertiză întocmit de ing. B.I., varianta 3/A ce face parte integrantă din hotărâre, astfel: - lotul nr. 1 format din C.F. 19209, nr.top 22708 în suprafață de 12.390 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui B.I. și soției sale N.G. în cotă de 1/1 parte; - lotul nr. 2 compus din C.F. 20396, nr. top 22721/1 în suprafață de 9322 mp fanat în punctul numit „Surpătură" s-a atribuit lui P.I. (văduva lui F.I.), născută F.R. în cotă de 56/280 parte, B.G.

în cotă de 42/280 parte, B.A. în cotă de 18/208 parte, T.E. în cotă de 18/280 parte, F.V. în cotă de 18/280 parte, F.V. în cotă de 18/280 parte, B.A.I. în cotă de 18/280 parte, F.M. în cotă de 18/280 parte și B.L. în cotă de 18/280 parte) și s-a instituit asupra cotei de ¼ parte uzufruct viager în favoarea văduvei lui F.G., născută S.R.; - lotul nr. 3 format din C.F. nouă, nr.top 22713/1 în suprafață de 10100 mp fanat în punctul numit „Surpătură", nr.top 22713/2/1 în suprafață de 7016 mp fanat în punctul „Surpătură", nr.top 22727/2 în suprafață de 7600 mp fanat în punctul „Surpătură" în favoarea lui B.V., în cotă de 1/1 parte. - lotul nr. 4 format din C.F. nouă nr.top 22727/3 în suprafață de 3400 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui M.C.

și M.L. în cotă de 1/1 parte; - lotul nr. 5 format din C.F. nouă, nr.top 22713/2/2 în suprafață de 3084 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui N.M. în cotă de 1/1 parte. S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al părților în C.F., cu titlul de partaj, lege și cumpărare și s-au compensat cheltuielile de judecată. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, părților din proces li s-a recunoscut dreptul de proprietate pe anumite porțiuni de teren în baza Legii nr. 18/1991; Din adresa emisă de Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 (fila 15 dosar 5426/1999 al Judecătoriei Cluj-Napoca), rezultă că suprafața de teren pe care o revendică reclamantul de 0,10 ha în Colonia Făget nu poate fi atribuită niciunei persoane, deoarece este proprietate de stat aflată în administrarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca și că este închiriat pârâtului M.C.

Potrivit adresei aflate la fila 20 din același dosar s-a reținut că la data de 23 aprilie 1994 a fost reconstituit reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 3,12 ha, identificat cu terenul înscris în C.F. nr. 19209 și 14347 Cluj. Prefectura Județului Cluj a menționat prin înscrisul de la fila 21 din dosar nr. 5426/1999 că în favoarea reclamantului s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru suprafețele de teren pe care le-a avut înscrise în registrul agricol în perioada anilor 1959-1963 și că este îndreptățit să i se reconstituie pe raza municipiului Cluj-Napoca dreptul de proprietate pentru 1,10 ha, iar pentru diferența de teren, respectiv de 9597 mp a fost pus în posesie de către Comisia comunală Feleacu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 și a fost emis titlul de proprietate nr. 5382/2009/1993, iar pentru 0,93 ha teren s-a stabilit dreptul reclamantului la acțiuni, terenul fiind situat în perimetrul S.C.P.P.

Cluj-Napoca. Instanța a apreciat că din extrasele de carte funciară rezultă că reclamantul este intabulat din anul 1949 în C.F. 14347 Cluj, nr.top 22713/2 prin donație și partaj iar în C.F. 19209 sunt intabulați părinții reclamantului B.I. și N.G., situație în care terenurile respective revin reclamantului. Pârâții M.C. și M.L., în baza sentinței civile nr. 6376/1995 a Judecătoriei Cluj-Napoca și-au intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 56/336 parte din imobilul înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 26727, sub B15-16. Prin sentința civilă nr. 14245 din 19 noiembrie 1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a respins acțiunea reclamantului B.V.

prin acre a solicitat modificarea hotărârii nr. 80/1991 a Comisiei Județene Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în sensul de a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,12 ha, reținându-se că nu a făcut dovada că ar fi fost proprietar asupra terenului din Colonia Făget, iar cu privire la suprafața de 0,37 ha teren cumpărată de la B.I. putea să solicite obligarea acesteia la încheierea unui contract autentic de vânzare-cumpărare pentru care aceasta deținea titlul de proprietate nr. 28077/2345/1997. Prin sentința civilă nr. 1854/1995 a Tribunalului Cluj s-a admis acțiunea reclamanților B.A., F.T., T.E., B.A., F.V. și F.M.

(pârâți în dosarul de față) și Comisia Județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/19991 a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a acestora pentru suprafața de 2,275 ha teren agricol conform adeverinței eliberate și a sentinței civile nr. 5669/1994 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă prin respingerea recursului prin decizia nr. 75/1995 a Curții de Apel Cluj. Față de titlurile de proprietate anexate la dosar și de hotărârile judecătorești s-a reținut că intervenientei N.M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2 ha și 1200 mp teren, astfel că reclamantul nu mai poate revendica această suprafață, deoarece antecesorii săi au vândut respectivul teren antecesorului intervenientei.

Identificarea terenurilor din titlurile de proprietate s-a făcut prin expertiza topografică efectuată de ing. I.B. și conform propunerilor de expertiză a fost sistată indiviziunea cu privire la aceste terenuri. Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apeluri reclamantul B.V., pârâții F.T., F.V., T.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. junior și intervenienta N.M. Reclamantul B.V. a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte: In primul rând a susținut că, deși instanța de fond a constatat valabilitatea titlului său de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 3 ha și 1200 mp și a stabilit că acest teren face parte din parcelele cu nr.top 22727 din C.F.

20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209 și nr.top 22713/2 din C.F. 14347, prin varianta de partaj dispusă i s-a atribuit numai suprafața de 2 ha și 4716 mp teren. Mai arată că instanța nu s-a pronunțat cu privire la anularea parțială a titlului de proprietate, cerere cu care a fost investită prin acțiunea reconvențională și cererea de intervenție și nici cu privire la anularea titlurilor de proprietate ale pârâtei B.I. și intervenientei N.M., neanalizând care dintre cele trei titluri de proprietate în discuție a fost legal emis. Reclamantul a susținut valabilitatea titlului său de proprietate întemeiat pe faptul că el și părinții săi sunt proprietarii terenurilor înscrise în titlul conform cărților funciare și certificatului nr. C/590 emis de Arhivele Statului, reclamantul figurând în Registrul Agricol cu o suprafață de 3,12 ha.

De asemenea, s-a susținut că titlul de proprietate emis pe numele numitei B.I. este nelegal și trebuie anulat, întrucât nici pârâta și nici antecesorii săi nu au adus teren în CAP și nu au figurat în Registrul Agricol cu acest teren. Mai mult decât atât, pârâta B.I. nu a formulat cerere pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren, demersurile în sensul reconstituirii fiind inițiate de pârâtul M.C. Titlul de proprietate emis în favoarea intervenientei N.M. s-a apreciat a fi nelegal, deoarece reconstituirea a fost făcută în calitate de moștenitoare a lui R.P., persoană care nu figurează ca proprietar în C.F. 14374 Cluj, nr.top 22713/2, acest teren fiind proprietatea reclamantului.

Parte din terenul înscris în titlul de proprietate al intervenientei a fost identificat de expert ing. B.I. pe nr.top 22713/2, care este proprietatea tabulară a reclamantului din anul 1949 și că antecesorul intervenientei R.P. a deținut teren în zonă, însă terenul este înscris în C.F. 1082 nr.top 22717. Astfel, s-a susținut că temeinicia acțiunii reclamantului atrăgea respingerea cererii reconvenționale și a cererii de intervenție, motiv pentru care s-a solicitat schimbarea sentinței apelate. Pârâții F.V., T.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr. au solicitat desființarea în parte a sentinței instanței de fond ca netemeinică și nelegală și menținerea în întregime a titlurilor de proprietate. Se arată în motivele de apel că pârâții sunt proprietari tabulari a imobilului înscris în C.F.

20396 Cluj-Napoca, iar terenul înscris în titlul de proprietate eliberat în favoarea lor nu se suprapune cu terenurile înscrise în titlul de proprietate al reclamantului B.V. sau al intervenientei N.M. Mai susțin că, în mod greșit instanța a atribuit la partaj în favoarea pârâților cota de 188/280 parte din terenul în suprafață de 2382 mp în loc de întreaga suprafață de 10163 mp. Intervenienta N.M. în apelul său a invocat nelegalitatea și netemeinicia sentinței. O primă critică adusă în motivele de apel, se referă la pronunțarea sentinței de către o instanță necompetentă material. Intervenienta a invocat excepția necompetenței materiale încă din faza judecății în fața Tribunalului Cluj, motivându-și excepția pe jurisprudența Curții Supreme de Justiție și a Curții de Apel Cluj, potrivit căreia indiferent de valoarea bunurilor supuse partajului, cererile ce au acest obiect intră în competența judecătoriei.

Unul dintre capetele de cerere ale acțiunii reclamantului privește sistarea stării de indiviziune, dar acțiunea în ansamblul său nu atrage competența în primă instanță a tribunalului. Sub aspectul soluționării fondului, instanța în mod greșit a reținut starea de fapt ca derivând din considerentele unor hotărâri judecătorești și din acte administrative. Sentința civilă nr. 1854/1995 a Tribunalului Cluj prin care Comisia Județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a fost obligată să pună în posesie pe pârâți nu este opozabilă intervenientei N.M. Se mai susține că, deși s-a reținut că titlul de proprietate al intervenientei N.M. a fost validat prin sentința civilă nr. 2581/1997 a Judecătoriei Alba Iulia, instanța a atribuit o parte din proprietatea intervenientei numiților B.G.

și P.I. Î n urma examinării apelurilor declarate în cauză, au fost reținute ca întemeiate în parte cele declarate de reclamantul B.V. și intervenienta N.M. și ca nefondate cele declarate de pârâți. Prin decizia nr. 326A din 28 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a fost admis în parte apelul declarat de reclamantul B.V., decedat în cursul procesului și continuat de moștenitorii B.V.A. și B.E.A. și în parte apelul declarat de intervenienta N.M. împotriva sentinței civile nr. 575 din 6 noiembrie 2000 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în tot și în consecință: A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul B.V.

împotriva pârâților B.A., B.L., T.R.E., decedată în cursul procesului, continuat de moștenitorii T.I., L.M.L., M.D., F.T.D. și F.T.P., F.V., F.M. senior, F.M. jr., B.I., P.I., I.F., M.C., decedat în cursul procesului, continuat de moștenitorii M.L.N., M.V., M.C.L. și Prefectura Cluj - Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. S-a constatat că reclamantul B.V. a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire, conform titlului de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997 asupra terenului în suprafață de 1 ha și 100 mp înscris în C.F. nr. 14437 Cluj, nr.top 22713/2 și asupra ternului în suprafață de un hectar 100 mp, înscris în C.F. nr. 19209 Cluj nr.top 22713/1.

S-a dispus intabularea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamantului cu titlu de lege; s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, eliberat în favoarea intervenientei N.M. cu privire la suprafața de 3084 mp teren, identificată cu nr.top 22713/2/2 în raportul de expertiză întocmit de ing. expert I.B. schița de la fila 280 a dosarului nr. 6399/1999 al Tribunalului Cluj, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâții M.C. și M.L.N. și în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta N.M. și s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997 eliberat în favoarea reclamantului B.V.

cu privire la terenul în suprafață de 1 ha și 1000 mp, parcela cu nr.top 22727. S-a dispus partajarea imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727 astfel: - lotul nr.top nou 22727/1 teren în suprafață de 16922 mp se va reînscrie în această carte funciară în favoarea vechilor proprietari; - lotul cu nr.top nou 22727/2 teren în suprafață de 3400 mp se atribuie pârâților M.C. și M.L.N. Tabelul cu mișcarea parcelelor corectata de instanță din expertiza tehnică întocmită de expert I.B., fila 279 din dosar nr. 6399/1999 al Tribunalului Cluj, precum și schița de la fila 280 a aceluiași dosar, în ceea ce privește identificarea parcelei cu nr.top 22727/2, fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

S-a dispus intabularea într-o nouă carte funciară a dreptului de proprietate al pârâților M.C. și M.L.N. cu titlul de cumpărare și partaj, ca bun comun. Au fost respinse ca nefondate capetele de cerere din acțiunea reclamantului având ca obiect anularea parțială a titlului de proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.I., constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare provizoriu, încheiat între pârâții B.I. și M.C., M.L.N., radierea mențiunilor din C.F. nr. 20396 Cluj de sub B15-16, ieșirea din indiviziune asupra imobilelor înscrise în C.F. nr. 20396 Cluj și C.F. nr. 19209 Cluj, intabularea asupra loturilor nou formate, obligarea pârâților M. să-și ridice construcția sau să fie autorizat reclamantul să o ridice pe cheltuiala pârâților și pârâții să fie obligați la eliberarea terenului, proprietatea reclamantului.

A fost respins ca nefondat capătul de cerere reconvențională, având ca obiect obligarea pârâtei Comisia Județeană Cluj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și să se înscrie în titlul de proprietate al reclamantului parcela cu nr.top 22708 din C.F. nr. 19209 Cluj. A fost respins ca nefondat petitul din cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta N.M., având ca obiect formarea și atribuirea de loturi în natură copărtașilor. A fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr., precum și apelul declarat de pârâtul F.T.P. Au fost obligați pârâții F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr.

și F.T.P. să plătească reclamantului câte 100 lei cheltuieli de judecată parțiale, după compensare în ambele instanțe, iar intervenientei N.M. câte 50 lei cu același titlu. A fost obligat reclamantul să plătească pârâților M.L.N., M.V. și M.C.L. suma de 822 lei cheltuieli de judecată parțiale în ambele instanțe. S-a reținut că, în apelul declarat de intervenienta N.M. s-a invocat nelegalitatea sentinței instanței de fond pentru faptul că ar fi fost pronunțată de către o instanță necompetentă material. Î n acest sens, s-a avut în vedere că acțiunea reclamantului a fost înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca la data de 27 mai 1999, când s-a constatat că litigiul este unul evaluabil în bani, că valoarea a fost indicată de reclamant la 200.000.000 lei și prin încheierea nr. 6024 din 30 iunie 1999 s-a stabilit că tribunalul este instanța competentă material să soluționeze cauza conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc.

civ. Conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. „tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile privind drepturile și obligațiile rezultând din raporturile juridice civile al căror obiect au o valoare de peste 150.000.000 lei". Astfel, atât la data sesizării instanței, cât și la data pronunțării sentinței (6 noiembrie 2000), norma de competență materială mai sus menționată era în vigoare. Î n opinia intervenientei N.M., necompetența materială a primei instanțe a fost atrasă de faptul că în cererile părților există și petite vizând partajul judiciar, iar în cazul acestora, indiferent de valoare, competența materială în primă instanță aparține judecătoriei. Primele două petite din acțiunea reclamantului în constatarea dreptului său asupra unor terenuri a căror valoare era de 2.000.000 lei, atrăgeau la data sesizării instanței, cât și la data pronunțării hotărârii competența materială a tribunalului conform art. 18 rap.

la art. 2 C. proc. civ. Cererea de intervenție a fost introdusă la Tribunalul Cluj și, fiind o cerere incidentală, competența de a se pronunța asupra ei revenind, conform art. 17 C. proc. civ. instanței sesizate cu cererea principală. S-a mai arătat că părțile și-au mai afirmat drepturi derivând din titlurile de proprietate, drepturi individualizate și nu s-a solicitat partajarea unor terenuri pentru care s-ar fi eliberat titluri comune, care să justifice partajul după regulile de procedură, aspecte față de care s-a reținut că acest motiv de apel este neîntemeiat.

Instanța a fost investită prin acțiunea reclamantului, a pârâților reconvenționali M. și a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta N.M., cu petitele având ca obiect anularea titlurilor de proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.I., anularea parțială a titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, eliberat în favoarea intervenientei N.M. (completarea la acțiunea introductivă a reclamantului, fila 178 dosar nr. 6399/1999), anularea parțială a titlului de proprietate al reclamantului nr. 27942/2402/1997 cu privire la parcela cu nr.top 22727 din C.F. 20396 (fila 28 acțiune reconvențională a pârâților M.) și anularea parțială a titlului de proprietate al reclamantului cu privire la terenul care se suprapune peste cel înscris în titlul de proprietate al intervenientei N.M., nr. 5415/33/1993 (fila 183 dosar nr. 6399/1999).

Stabilirea legalității acestor titluri de proprietate, a drepturilor uneia sau alteia dintre părți asupra acelorași terenuri s-a reținut a fi o chestiune de care depinde indisolubil soluționarea celorlalte cereri cu care instanța a fost investită. Cu toate că, susținerile părților au fost confirmate prin concluziile expertizei topografice, s-a reținut că anumite porțiuni de teren sunt înscrise în câte două titluri de proprietate, fără ca instanța să stabilească în concret care dintre părți sunt îndreptățite, potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991 la restituire sau constituire. De asemenea, instanța a partajat imobilul înscris în C.F. 19209, nr.top 22708, teren ce nu este înscris în titlul de proprietate al reclamantului și 1-a atribuit antecesorilor acestuia, persoane decedate care nu au fost părți în proces.

Aceste dispoziții ale sentinței s-au reținut contrare dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, iar în privința atribuirii unui teren în favoarea unor persoane decedate anterior promovării procesului s-au încălcat atât dispozițiile textului de mai sus, cât și ale art. 41 alin. (1) C. proc. civ., referitor la posibilitatea de a fi părți în judecată a persoanelor care au folosința drepturilor civile. Capacitatea de folosință a persoanei fizice încetează la moartea acesteia conform art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 și, lipsind capacitatea de folosință nu se poate vorbi despre existența capacității procesuale de folosință.

Greșita soluționare a cererilor de anulare a titlurilor de proprietate a influențat soluția ce s-a dat tuturor cererilor cu care instanța a fost investită, motiv pentru care s-a dispus schimbarea în tot a sentinței. Judecând pricina în fond cu privire la cererile formulate, instanța de apel a reținut referitor la valabilitatea titlurilor de proprietate următoarele: Titlul de proprietate al numitului B.V. nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997 s-a eliberat acestuia în nume propriu, în calitate de persoană îndreptățită, care „a adus pământ în cooperativă sau căruia i s-au preluat în orice mod de către aceasta", conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 (fila 6 dosar nr. 5426/1999). Potrivit disp.

art. 10 alin. (1) și (2) din Legea nr. 18/1991, întinderea suprafeței cu privire la care se reconstituie dreptul se face cu evidențele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate, cartea funciară și depoziții de martori. Reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 3 ha și 12000 mp teren, în titlul de proprietate fiind menționate și date de identificare a acestei suprafețe, respectiv numărul cărții funciare și numerele topografice astfel: C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727, C.F. 19209, nr.top 22713/1 și C.F. 14347 nr.top 22713/2. Pârâții M. și intervenienta N.M. au contestat legalitatea parțială a titlului reclamantului cu privire la parcela de 1 ha 100 mp cu nr.top 22727 din C.F.

20396, respectiv intervenienta N.M. în termeni generali și anume cu privire la suprafața care se suprapune cu terenul înscris în titlul său de proprietate nr. 5415/33/1993. Terenurile înscrise în titlurile de proprietate se află în extravilanul municipiului Cluj-Napoca, în cărțile funciare fiind înscrise ca fanat la „Surpătură". Din întreaga suprafață de 3 ha și 1200 mp, anterior cooperativizării, reclamantul B.V. a fost proprietar tabular al terenului de I ha 100 mp, înscris în C.F. 14347 Cluj, nr.top 22713/2 dobândit în anul 1949 cu titlul de donațiune și partaj. S-a reținut că extrasul C.F. 2396 Cluj relevă faptul că anterior cooperativizării, terenul în suprafață de 3 iugăre 850 stânjeni pătrați, cu nr.top 22727 era coproprietatea mai multor persoane.

Î ntre coproprietari figurează soții B.G. și B.M. asupra unor cote de câte 3/12 parte. Față de actele de stare civilă depuse de reclamantul B.V. s-a reținut că acesta este fiul lui B.I. și al A., iar B.I., tatăl său a fost fiul lui G. și M. Cu toate că actele de stare civilă au condus la concluzia că reclamantul ar fi nepotul proprietarilor tabulari, în apel reclamantul a contestat că aceștia ar fi antecesorii săi. Astfel, dacă reclamantul nu este moștenitorul proprietarilor imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727, în mod nelegal i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru acest teren. Î n favoarea acestei concluzii s-au adus argumente suplimentare, în sensul că reclamantul nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitor al antecesorilor săi.

Pe de altă parte, conform certificatului nr. C/590 din 5 iulie 1990, eliberat de Direcția Generală a Arhivelor Statului, filiala Cluj, reclamantul figura în Registrul Agricol al comunei Feleacu în perioada anilor 1959-1960 cu o suprafață totală de 2,88 ha, din care 1,78 ha în comună și 1,10 ha în alte localități, respectiv în Cluj. Din coroborarea înscrisurilor din Registrul Agricol cu înscrierile din C.F. 14347 Cluj, în care reclamantul avea înscris în anul 1949 terenul în suprafață de 1 ha 100 mp, s-a ajuns la concluzia că această suprafață a fost cooperativizată din proprietatea reclamantului și că este îndreptățit să i se reconstituie dreptul pe raza municipiului Cluj.

Raportat la acest aspecte, s-a reținut întemeiată cererea reconvențională a pârâților M., prin care au cerut constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate al reclamantului, precum și cererea de intervenție în interes propriu și, în baza dispozițiilor III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 să se constate nulitatea absolută, parțială a titlului de proprietate al reclamantului pentru terenul de I ha și 100 mp din C.F. 20396, nr.top 22727. Î n acest condiții, instanța a avut în vedere că părțile din proces nu au solicitat constatarea nulității titlului reclamantului cu privire la parcela cu nr.top 22713/1 din C.F. 19209 Cluj. Î n C.F. 19209 Cluj sunt înscrise parcelele cu nr.top 22708 și 22 713/1, imobile proprietatea lui B.I.

și a soției sale, născută N.G., în părți egale, care sunt părinții reclamantului. Pârâții M. au solicitat obligarea Comisie Județene Cluj să includă în titlul de proprietate al reclamantului parcela cu nr.top 28708, însă această cerere nu a fost primită pentru mai multe considerente. Astfel, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, reclamantul era îndreptățit să formuleze o astfel de cerere, pârâții nejustificând un interes. Apoi, trebuie reținut că terenul fiind în extravilan putea face obiectul unei alte reconstituiri și inclus într-un alt titlu de proprietate, deoarece potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991, anterior modificării ei, reconstituirea în zona colinară s-a făcut „de regulă pe vechile amplasamente", potrivit art. 13 alin. (2). Î n final, legalitatea titlului de proprietate al reclamantului s-a constatat cu privire la terenul de 1 ha 100 mp din C.F.

19209, nr.top 22713/1 și de 1 ha 100 mp din C.F. 14347, nr.top 22713/2. Titlul de proprietate al pârâtei B.I. a fost contestat de reclamant. Prin titlul de proprietate nr.28077/2345 eliberat la 30 iulie 1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate al pârâtei B.I. asupra terenului extravilan în suprafață de 3400 mp și aceasta a solicitat reconstituirea în calitate de moștenitoare a defuncților B.C. și B.P. Antecesoarea pârâtei a fost coproprietara imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj în cotă de 56/336 parte. Din expertiza topografică efectuată în cauză, s-a reținut că parcela de 3400 mp înscrisă în titlul de proprietatea al pârâtei B.I. face parte din terenul evidențiat în C.F.20396 Cluj, nr.top 22727. Prin examinarea legalității titlului reclamantului și constatarea că reclamantul nu este îndreptățit la reconstituire pentru terenul cu numărul top arătat se constată netemeinicia petitului, ce are ca obiect anularea titlului de proprietate al pârâtei B.I.

Titlul de proprietate al intervenientei N.M. a fost contestat de reclamant prin cererea de completare a acțiunii (fila 203 dosar nr. 6399/1999). Intervenientei N.M. în nume propriu în calitate de moștenitoare a defunctului R.P. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2 ha 1200 mp prin titlul nr. 5415/33 din 19 martie 1993. Parte din terenul înscris în titlul de proprietate al intervenientei s-a constatat că se suprapune peste terenul înscris în titlul de proprietate al reclamantului, respectiv suprafața de 304 mp, pe care expertul a identificat-o cu nr.top nou 22713/2/2. Terenul cu nr.top 22713/2 a fost proprietatea tabulară a reclamantului din anul 1949, singurul îndreptățit să i se reconstituie acest drept.

Pentru că intervenienta nu este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din C.F. 14347, nr.top 22713/2 s-a concluzionat ca în temeiul art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 să se anuleze parțial titlul de proprietate pentru suprafața de 3084 mp teren. Î n temeiul disp. art. 46 din Decretul-lege nr. 115/1938, ca efect al anulării parțiale a titlului s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantului în cartea funciară cu titlu de lege. Reclamantul a solicitat și ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile înscrise în C.F. 1929 și C.F. 20396 Cluj. Din imobilul înscris în C.F. 1929, reclamantul a dobândit prin Legea nr. 18/1991 proprietatea parcelei cu nr.top 22713/1 asupra căreia este unic proprietar, dreptul său putând fi înscris în noua carte funciară.

Nefiind întrunită cerința existenței unui drept de proprietate comună, în sensul disp. art. 673 ind. 1 C. proc. civ., s-a reținut că nu poate fi primită cererea pentru ieșirea din indiviziunea asupra acestui teren. Asupra terenului din C.F. 20396, nr.top 22727, titlul reclamantului a fost anulat, împrejurare în care reclamantul nu mai are calitatea să solicite partajul. Cereri de partaj cu privire la acest imobil au formulat și pârâții, M. prin cererea reconvențională și intervenienta N.M. Pârâții M. au încheiat cu pârâta B.I. un contract de vânzare-cumpărare provizoriu privind cota ideală de 56/336 parte din imobilul înscris în C.F. 20396 nr.top 22727. Terenul promis spre vânzare este în suprafață de 3400 mp, promitentei vânzătoare B.I.

fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate asupra acestuia prin titlul nr. 28077/23425/1997. în baza sentinței civile nr. 6376 din 23 iunie 1995 a Judecătoriei Cluj-Napoca, dosar nr. 4533/1995, pârâții M.C. și M.L. și-au intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 56/336 parte sub B 15-16. Î ntinderea terenului cu nr.top 22727 este de 20322 mp, din care pârâții au o cotă de 56/336 parte, ce s-a determinat prin emiterea titlului de proprietate în favoarea antecesoarei lor în drepturi B.I. pentru suprafața de 3400 mp. Asupra diferenței de teren de 16922 mp își dispută drepturile pârâții B.A., B.L., T.I., L.M.L., M.D., F.T.D., F.T.P., F.V., F.M. senior, F.M. jr., P.I., F.I. și intervenienta N.M.

În favoarea moștenitorilor defuncților B.G. și B.M. s-a emis titlul de proprietate nr. 27942/2401 din 8 iulie 1997 pentru suprafața de 2 ha 838 mp teren, din care în extravilan pentru suprafața de 1 ha 163 mp, în tarlaua 129, parcelele 112-113. Anterior urmării procedurii speciale reglementată de Legea nr. 18/1991 și eliberării titlului de proprietate și-au înscris dreptul de proprietate cu titlul de moștenire în C.F. 20396 asupra cotei de 168/336 parte B.G., B.A., T.E., F.V., F.V., B.A., F.M. și B.I. (fila 130-133 dosar nr. 6399/1999). Î n dosarul nr. 5763/1996 al Judecătoriei Alba-Iulia, reclamanții B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. și M.F. au solicitat anularea parțială a titlului de proprietate al pârâtei N.M.

pentru suprafața de 1 ha 2400 mp aferentă parcelei 112, tarla 129. Prin sentința civilă nr. 2581 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Alba-Iulia s-a respins ca nefondată acțiunea, sentință rămasă definitivă prin decizia nr. 2081/A din 15 decembrie 1999 a Tribunalului Alba și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2096 din 20 septembrie 2000 a Curții de Apel Alba Iulia. Î n considerentele acestei hotărâri s-a reținut în esență că, antecesorul pârâtei N.M., numitul R.P. a cumpărat în anul 1939 suprafața de teren în litigiu înscrisă în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727 de la antecesorii reclamanților B.G., P.I., văduva lui B.C., născută S.P., văduva lui F.I., născută F.R. și C.M., toți coindivizari asupra acestui imobil.

De la data dobândirii lui, soții R. au folosit terenul netulburati, înscriindu-l în Registrul Agricol și apoi în CAP. Din acest teren, în anul 1969, după decesul lui R.P., soția acestuia R.R. și pârâta N.M. au înstrăinat pârâtului H.A.O. suprafața de 1000 mp din imobilul înscris în C.F. 20396 Cluj nr.top 22727. In final, s-a reținut că titlurile de proprietate ale pârâtei N.M. și ale pârâtului H.A.O. cu nr. 5415/40 din 22 martie 1993 au fost legal emise. La rândul ei, intervenienta N.M. a contestat titlul de proprietate al pârâților B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. și F.D. Prin sentința civilă nr. 8649 din 10 noiembrie 2000 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-au admis acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul H.A.O.

și s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr. 7242/2401/1997, în sensul excluderii terenului de 2400 mp, tarla 129, parcela 112 din acest teren și s-a dispus includerea în acest titlu a pârâtului F.T., alături de ceilalți moștenitori ai defunctului B.G. Prin decizia nr. 1671 din 2 noiembrie 2001 a Tribunalului Cluj, sentința a fost schimbată în parte, în sensul anulării parțiale a titlului de proprietate nr. 27242/2401/1997 și pentru suprafața de 1000 mp din tarlaua 129, parcela 113, hotărâre rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1564 din 11 iulie 2002 a Curții de Apel Cluj. Din coroborarea dispozițiilor hotărârilor mai sus menționate și din considerentele expuse cu privire la legalitatea titlului pârâtei B.I.

rezultă că asupra terenului de 20.322 mp înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22121, părțile din proces au următoarele drepturi: pârâții M. asupra suprafeței de 3400 mp teren dobândit prin titlul de proprietate de B.I. și înstrăinat acestora, drept intabulat în C.F. pentru cota de 56/336 parte; intervenienta N.M. suprafața de 1 ha 2400 mp, suprafața aferentă parcelei 112, tarla 129, conform titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993; pârâții B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. și F.D. asupra 6763 mp, conform titlului de proprietate nr. 27242/2401/1997 eliberat pentru 1 ha 163 mp și anulat cu privire la suprafața de 3400 mp intabulați asupra cotei de 168/336 parte. Nici în cauzele având ca obiect constatarea nulității titlurilor de proprietate ale pârâților mai sus menționați și al intervenientei N.M.

și nici în prezenta cauză, aceste părți nu au solicitat intabularea drepturilor lor de proprietate în cartea funciară și rectificarea înscrierilor cu privire la cotele deținute de pârâți, astfel că în acest cadru procesual cererea intervenientei de a se dispune ieșirea din indiviziune asupra terenurilor din C.F. 20396, nr.top 22727 nu poate fi admisă, neputându-se ignora existența hotărârii irevocabile prin care s-a constatat nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. 27242/2401/1997. S-a reținut ca admisibilă cererea formulată de pârâții M. privind partajul imobilului din C.F. 20396, nr.top 22725, întrucât parcela de 3400 mp, individualizată în titlul de proprietate al pârâtei B.I. a fost vândută pârâților M., care și-au intabulat dreptul de proprietate în C.F.

Partajul consfințește din punct de vedere tabular operațiunile prin care parcela de 3400 mp a fost delimitată în concret prin punerea în posesie, operațiune realizată conform Legii nr. 18/1991. Expertiza întocmită la judecata în fond a cauzei de ing. B.I. și tabelul de mișcare parcelară au fost corectate de instanță, întrucât expertul a format lotul cu numere topografice noi și a dispus atribuirea unei părți din imobil reclamantului, cu toate că acesta nu a justificat vreun drept cu privire la imobil. De asemenea, expertul a propus atribuirea unui lot și în favoarea pârâților, fără a avea în vedere că titlul lor a fost parțial anulat, astfel că terenului ce excede suprafeței de 3400 mp i s-a atribuit un număr topografic nou.

Capetele de cerere din acțiunea reclamantului ce a avut ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, provizoriu încheiat între B.I. și pârâții M.C. și M.L., radierea mențiunilor din C.F. 20396 de sub B 15-16, obligarea pârâților M. să ridice construcția sau să fie autorizat reclamantul să o ridice pe cheltuiala pârâților și obligarea pârâților M. să elibereze terenul proprietatea reclamantului s-au reținut a fi indisolubil legate de dreptul invocat de reclamant asupra terenului din C.F. 20396, nr.top 22727. Din analiza legalității titlului de proprietate al reclamantului s-a statuat că acesta nu are nici un drept asupra terenului înscris în C.F. indicat mai sus și că în lipsa calității de proprietar nu poate pretinde că i-a fost lezat un drept în sensul susținerilor sale.

Nefondate s-au reținut și apelurile declarate de pârâții F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr. și F.T.P. Acești pârâți au cerut schimbarea sentinței în sensul „menținerii în întregime a titlului lor de proprietate", cerere ce nu poate fi admisă pentru următoarele considerente: Î n speță, pârâții nu au formulat cerere reconvențională și nu au solicitat constatarea nulității niciunuia din titlurile de proprietate emise în favoarea celorlalte părți din proces. De altfel, dacă o atare cerere s-ar fi formulat cel puțin cu privire la legalitatea titlurilor de proprietate ale pârâților și ale intervenientei N.M., ar fi operat autoritatea de lucru judecat, derivând din dispozițiile sentinței civile nr. 2581/1997 a Judecătoriei Alba Iulia și ale sentinței civile nr. 8649/2000 a Judecătoriei Cluj-Napoca.

Toate aspectele invocate de părți în dezvoltarea motivelor de apel tind să demonstreze legalitatea titlurilor de proprietate, dar nu mai pot fi puse în discuție, în condițiile în care au fost deja analizate prin hotărâri judecătorești irevocabile. Î mpotriva deciziei nr. 236/A din 28 septembrie 2007 a declarat recurs în termen intervenienta N.M., pe care a criticat-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor de recurs prev. de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. O primă critică se referă la anularea parțială a titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, emis pe numele intervenientei-recurente N.M.

Se susține că instanța de apel, după ce a constatat că recurentei i-a fost corect stabilit dreptul de proprietate pentru 2 ha 1200 mp, concluzionează greșit că aceasta nu are calitate de persoană îndreptățită pentru o suprafață de 3084 mp din suprafața inițială, deoarece se suprapune peste o parte din terenurile ce au fost reconstituite în favoarea reclamantului B.V. prin titlul de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997. Recurenta pretinde că hotărârea recurată este nelegală sub acest aspect, deoarece i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate prin mai multe hotărâri judecătorești irevocabile și că titlul său este anterior celui emis reclamantului.

Mai arată că, în condițiile în care titlul de proprietate al reclamantului B. a fost emis ulterior pronunțării sentinței civile nr. 2581 din 22 aprilie 1997, acesta este parțial lovit de nulitate absolută pentru suprafața de 3084 mp ce se suprapune peste titlul recurentei. A doua critică vizează caracterul contradictoriu al motivării deciziei recurate. În acest sens, învederează că într-un pasaj al considerentelor deciziei recurate se arata că „antecesorul pârâtei N.M., numitul R.P. a cumpărat în anul 1939 suprafața în litigiu...de la antecesorii reclamanților B.G., P.I. și alții..., toți coindivizari asupra acestui imobil; de la data dobândirii terenului, soții Rus l-au folosit netulburați, înscriindu-l în Registrul Agricol și apoi în CAP". Contradictoriu cu aceste considerente, instanța de apel a reținut într-un alt pasaj al considerentelor că „din coroborarea înscrisurilor din Registrul Agricol cu înscrierile din C.F.

14347 Cluj, în care reclamantul avea înscris în anul 1949 terenul în suprafață de 1 ha 100 mp, se poate reține că această suprafață a fost cooperativizată din proprietatea reclamantului și cu privire la aceasta este îndreptățit la reconstituire pe raza municipiului Cluj-Napoca". Din analiza comparativă a celor două aspecte mai sus enumerate, recurenta apreciază că antecesorii intervenientei s-au înscris în CAP cu terenul asupra căruia i s-a reconstituit ei dreptul de proprietate; că instanța de apel a concluzionat că cei 3084 mp au aparținut reclamantului, fără a explica modul în care o persoană străină putea înscrie în CAP proprietatea altcuiva și că antecesorii săi au folosit public și sub nume de proprietari terenul cu care s-au și înscris în CAP, greșit ajungându-se la soluția că ea nu este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la această suprafață.

Recursul este nefondat pentru considerentele de mai jos: Î n ceea ce privește consacrarea prin hotărâri judecătorești irevocabile a titlului recurentei, se reține că în mod corect a apreciat instanța de apel situația, titlul recurentei fiind emis ilegal. Instanțele din Alba Iulia la care intervenienta face referire au analizat valabilitatea titlului reclamantului și al intervenientei, în condițiile în care s-a constatat o suprapunere a titlurilor pe o anumită suprafață de teren. Chiar prin expertiza întocmită în cele două dosare s-a constatat faptul că terenul antecesorilor reclamanților se afla pe un alt amplasament decât terenul ce a aparținut antecesorilor recurentei, cu un alt număr topografic și situat în vecinătate.

Pentru că Legea nr. 18/1991 a prevăzut obligativitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, titlul recurentei este ilegal emis pentru cei 3084 mp, suprafață ce se suprapune peste titlul de proprietate al reclamanților. Faptul că titlul recurentei a fost emis din punct de vedere cronologic anterior titlului reclamanților dovedește emiterea sa ilegală, în condițiile în care reclamanții se aflau în litigiu pentru emiterea propriului titlu. Hotărârea apelată este legală, avându-se în vedere și faptul că antecesorii recurentei nu au fost proprietari de carte funciară asupra terenului în discuție, ceea ce denotă emiterea ilegală a titlului. Prin urmare, prima critică formulată de recurentă este nefondată.

Instanța de recurs retine că nu există nicio contradicție în motivarea hotărârii. Prin susținerile intervenientei se tinde la crearea unei stări de incertitudine cu privire la proveniența terenului care a aparținut antecesorului său R.P. Din dosarele în care s-au pronunțat hotărârile irevocabile invocate rezultă că numitul P.I., moștenitorul proprietarului tabular a arătat că antecesorul său a fost cel care a înstrăinat un teren recurentei care se află în limita proprietății reclamanților. De aici concluzia că instanța nu putea să rețină că antecesorul reclamanților ar fi înstrăinat o suprafață de teren antecesorului recurentei. Din adresa emisă de fostul CAP „înfrățirea" rezultă că antecesorul reclamanților era îndreptățit la parte din terenul fanat „La Surpătură", înscris în C.F.

20396 Cluj, nr.top 22727 și terenul recurentei a fost înscris în C.F. 18002 Cluj, nr.top 22717, teren limitrof cu cel al reclamanților, împrejurare în care intervenienta a dorit să obțină și parte din terenul învecinat. Din actele dosarului rezultă că antecesorul recurentei nu a deținut suprafața de teren acordată prin titlul de proprietate. Acesta a deținut teren în colonia Făget, corespunzător înscrierilor din C.F. 18002 Cluj. Mai mult decât atât, recurenta nu a depus niciun înscris care să îi susțină afirmațiile. In raport de cele expuse, recursul este nefondat și sub aspectul acestei critici. Pentru considerentele de mai sus, urmează ca recursul intervenientei N.M. să fie respins. Î n temeiul art. 274 alin. (1) C. proc.

civ., reținându-se culpa procesuală a recurentei și în raport de cererea intimaților - reclamanți B.V.A. și B.E.A. prin care au solicitat cheltuieli de judecată, aceasta urmează a fi obligată la plata sumei de 424,70 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenienta N.M. împotriva deciziei nr. 326/A din 28 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă. Obligă recurenta N.M. să plătească intimaților-reclamanți B.V.A. și B.E.A. suma de 424,70 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2009.