ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9988/2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9988/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată sub nr. 5426/1999 la Judecătoria Cluj-Napoca, reclamantul B.V. a

chemat în judecată pe pârâții P.I., B.P., F.R., B.L., T.E., F.V., F.T., F.T.D.,

B.A., F.M. senior, F.M. junior, B.I., M.C., M.L. și Comisia Județeană Cluj

pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 și a solicitat să se constate că a dobândit

dreptul de proprietate prin reconstituire asupra terenului în suprafață de 3 ha

și 1200 mp, conform titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997; să se constate

că terenul se identifică cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj-Napoca, nr.top

22713/1 din C.F. 19209 și nr.top 22713/2 din C.F. 14347; să se dispună

intabularea în aceste cărți funciare a dreptului său de proprietate și să se

dispună anularea titlului de proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997,

eliberat în favoarea pârâtei B.E. pentru terenul în suprafață de 3400 mp; să se

constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare provizoriu

încheiat între pârâta B.I. și pârâții M.C. și M.L.; să se dispună radierea

mențiunilor de sub B15-B16 din C.F. 20396 Cluj; să se dispună ieșirea din

indiviziune cu privire a terenurile din C.F. 20396 Cluj și C.F. 19209 Cluj; să

se dispună intabularea dreptului

de proprietate al reclamantului

a loturilor nou formate și să fie obligați pârâții M.C. și M.L. să ridice

construcția edificată pe terenul în suprafață de 3400 mp sau să fie autorizat

reclamantul să ridice construcția pe cheltuiala pârâților; să fie obligați

pârâții M.C. și M.L. să lase liber terenul proprietatea reclamantului.

Prin încheierea nr. 6024 din 30 septembrie 1999 a

Judecătoriei Cluj-Napoca s-a declinat competența de soluționare a cererii în

favoarea Tribunalului Cluj în baza dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc.

civ., apreciindu-se că obiectul pricinii depășește suma de 150.000.000 lei,

competență care în această situație aparține în primă instanță tribunalului.

Î

n urma înregistrării cauzei la Tribunalul Cluj,

pârâții M.C. și M.L. au formulat cererea reconvențională prin care au solicitat

anularea parțială a titlului de proprietate al reclamantului cu privire la

poziția 1, respectiv terenul cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj; au mai

solicitat să fie obligată Comisia județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr.

18/1991 să scoată această parcelă din titlul de proprietate al reclamantului și

să înscrie parcela cu nr.top 22708 din C.F. 19209 Cluj sau să elimine din

titlul reclamantului identificarea parcelei în suprafață de un hectar și 1000

mp cu nr.top 22727 (fila 28).

Î

n cauză a formulat cerere de intervenție în interes

propriu intervenienta N.M. care a solicitat anularea parțială a titlului de

proprietate nr. 27942/2402/1997, eliberat în favoarea reclamantului, deoarece

terenul înscris în acest titlu se suprapune cu terenul înscris în titlul de proprietate

al intervenientei cu nr. 5415/33/1993, validat prin sentința civilă nr. 2381/1997

a Judecătoriei Alba Iulia și decizia nr. 2081/1999 a Tribunalului Alba; să se

formeze și să se atribuie loturi în natură copărtașilor, astfel încât ceea ce a

fost atribuit intervenientei prin titlu să rămână în totalitate în proprietatea

sa; să fie obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată (fila 183).

Reclamantul și-a completat acțiunea introductivă,

solicitând anularea parțială a titlului de proprietate nr. 5415/33/1993,

eliberat în favoarea intervenientei N.M. (fila 203).

Pârâții reconvenționali și-au completat cererea

reconvențională cu petitul având ca obiect partajarea imobilului din C.F.

20396, nr.top 22727, solicitând formarea unui lot în suprafață de 3400 mp care

să le fie atribuit și să se dispună transcrierea acestuia într-o nouă carte

funciară cu intabularea dreptului lor de proprietate cu titlul de cumpărare și

partaj, ca bun comun (fila 258).

Prin sentința civilă nr. 575 din 6 noiembrie 2000,

Tribunalul Cluj a admis în parte acțiunea, a constatat că reclamantul a

dobândit dreptul de proprietate asupra a 3 ha și 1200 mp teren, prin

reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 conform titlului de proprietate nr. 27942/2402

din 8 iulie 1997.

S-a constatat că terenul se identifică cu parcelele

nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209

Cluj-Napoca și nr.top 22713/2 din C.F. 14347.

Au fost respinse

celelalte capete de cerere din acțiunea reclamantului ca neîntemeiate.

S-a dispus partajarea imobilului conform completării

raportului de expertiză întocmit de ing. B.I., varianta 3/A ce face parte

integrantă din hotărâre, astfel:

-

lotul nr. 1 format din C.F. 19209, nr.top 22708 în

suprafață de 12.390 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui B.I.

și soției sale N.G. în cotă de 1/1 parte;

-

lotul nr. 2 compus din C.F. 20396, nr. top 22721/1 în

suprafață de 9322 mp fanat în punctul numit „Surpătură" s-a atribuit lui P.I.

(văduva lui F.I.), născută F.R. în cotă de 56/280 parte, B.G. în cotă de 42/280

parte, B.A. în cotă de 18/208 parte, T.E. în cotă de 18/280 parte, F.V. în cotă

de 18/280 parte, F.V. în cotă de 18/280 parte, B.A.I. în cotă de 18/280 parte, F.M.

în cotă de 18/280 parte și B.L. în cotă de 18/280 parte) și s-a instituit

asupra cotei de ¼ parte uzufruct viager în favoarea văduvei lui F.G.,

născută S.R.;

-

lotul nr. 3 format din C.F. nouă, nr.top 22713/1 în

suprafață de 10100 mp fanat în punctul numit „Surpătură", nr.top 22713/2/1

în suprafață de 7016 mp fanat în punctul „Surpătură", nr.top 22727/2 în

suprafață de 7600 mp fanat în punctul „Surpătură" în favoarea lui B.V., în

cotă de 1/1 parte.

-

lotul nr. 4 format din C.F. nouă nr.top 22727/3 în

suprafață de 3400 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui M.C. și

M.L. în cotă de 1/1 parte;

-

lotul nr. 5 format din C.F. nouă, nr.top 22713/2/2 în

suprafață de 3084 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui N.M. în

cotă de 1/1 parte.

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al

părților în C.F., cu titlul de partaj, lege și cumpărare și s-au compensat

cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a

reținut că, părților din proces li s-a recunoscut dreptul de proprietate pe

anumite porțiuni de teren în baza Legii nr. 18/1991;

Din adresa emisă de

Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 (fila 15 dosar 5426/1999 al

Judecătoriei Cluj-Napoca), rezultă că suprafața de teren pe care o revendică

reclamantul de 0,10 ha în Colonia Făget nu poate fi atribuită niciunei persoane,

deoarece este proprietate de stat aflată în administrarea Consiliului Local al

Municipiului Cluj-Napoca și că este închiriat pârâtului M.C.

Potrivit adresei

aflate la fila 20 din același dosar s-a reținut că la data de 23 aprilie 1994 a

fost reconstituit reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în

suprafață de 3,12 ha, identificat cu terenul înscris în C.F. nr. 19209 și 14347

Cluj.

Prefectura Județului Cluj a menționat prin înscrisul

de la fila 21 din dosar nr. 5426/1999 că în favoarea reclamantului s-a

reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru

suprafețele de teren pe care le-a avut înscrise în registrul agricol în

perioada anilor 1959-1963 și că este îndreptățit să i se reconstituie pe raza

municipiului Cluj-Napoca dreptul de proprietate pentru 1,10 ha, iar pentru

diferența de teren, respectiv de 9597 mp a fost pus în posesie de către

Comisia comunală Feleacu pentru aplicarea Legii

nr. 18/1991 și a fost emis titlul de

proprietate nr. 5382/2009/1993, iar

pentru 0,93 ha teren s-a stabilit dreptul reclamantului la acțiuni, terenul

fiind situat în perimetrul S.C.P.P. Cluj-Napoca.

Instanța a apreciat că din extrasele de carte

funciară rezultă că reclamantul este intabulat din anul 1949 în C.F. 14347

Cluj, nr.top 22713/2 prin donație și partaj iar în C.F. 19209 sunt intabulați

părinții reclamantului B.I. și N.G., situație în care terenurile respective

revin reclamantului.

Pârâții M.C. și M.L., în baza sentinței civile nr. 6376/1995

a Judecătoriei Cluj-Napoca și-au intabulat dreptul de proprietate asupra cotei

de 56/336 parte din imobilul înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 26727, sub B15-16.

Prin sentința civilă nr. 14245 din 19 noiembrie 1997

a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a respins acțiunea reclamantului B.V. prin acre a

solicitat modificarea hotărârii nr. 80/1991 a Comisiei Județene Cluj pentru

aplicarea Legii nr. 18/1991, în sensul de a i se reconstitui dreptul de

proprietate pentru suprafața de 3,12 ha, reținându-se că nu a făcut dovada că

ar fi fost proprietar asupra terenului din Colonia Făget, iar cu privire la

suprafața de 0,37 ha teren cumpărată de la B.I. putea să solicite obligarea

acesteia la încheierea unui contract autentic de vânzare-cumpărare pentru care

aceasta deținea titlul de proprietate nr. 28077/2345/1997.

Prin sentința civilă nr. 1854/1995 a Tribunalului

Cluj s-a admis acțiunea reclamanților B.A., F.T., T.E., B.A., F.V. și F.M. (pârâți

în dosarul de față) și Comisia Județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr.

18/19991 a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a acestora pentru

suprafața de 2,275 ha teren agricol conform adeverinței eliberate și a

sentinței civile nr. 5669/1994 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă

prin respingerea recursului prin decizia nr. 75/1995 a Curții de Apel Cluj.

Față de titlurile de proprietate anexate la dosar și

de hotărârile judecătorești s-a reținut că intervenientei N.M. i s-a

reconstituit dreptul de proprietate pentru 2 ha și 1200 mp teren, astfel că

reclamantul nu mai poate revendica această suprafață, deoarece antecesorii săi

au vândut respectivul teren antecesorului intervenientei.

Identificarea terenurilor din titlurile de

proprietate s-a făcut prin expertiza topografică efectuată de ing. I.B. și

conform propunerilor de expertiză a fost sistată indiviziunea cu privire la

aceste terenuri.

Împotriva sentinței

instanței de fond au declarat apeluri reclamantul B.V., pârâții F.T., F.V., T.E.,

B.L., B.A., F.M. senior, F.M. junior și intervenienta N.M.

Reclamantul B.V. a

criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

In primul rând a susținut că, deși instanța de fond a

constatat valabilitatea titlului său de proprietate cu privire la terenul în

suprafață de 3 ha și 1200 mp și a stabilit că acest teren face parte din parcelele

cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209 și

nr.top 22713/2 din C.F. 14347, prin varianta de partaj dispusă i s-a atribuit

numai suprafața de 2 ha și 4716 mp teren.

Mai arată că instanța nu s-a pronunțat cu privire la

anularea parțială a titlului de proprietate, cerere cu care a fost investită

prin acțiunea reconvențională și cererea de intervenție și nici cu privire la

anularea titlurilor de proprietate ale pârâtei B.I. și intervenientei N.M.,

neanalizând care dintre cele trei titluri de proprietate în discuție a fost

legal emis.

Reclamantul a susținut valabilitatea titlului său de

proprietate întemeiat pe faptul că el și părinții săi sunt proprietarii

terenurilor înscrise în titlul conform cărților funciare și certificatului nr. C/590

emis de Arhivele Statului, reclamantul figurând în Registrul Agricol cu o

suprafață de 3,12 ha.

De asemenea, s-a susținut că titlul de proprietate

emis pe numele numitei B.I. este nelegal și trebuie anulat, întrucât nici

pârâta și nici antecesorii săi nu au adus teren în CAP și nu au figurat în

Registrul Agricol cu acest teren. Mai mult decât atât, pârâta B.I. nu a

formulat cerere pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate

pentru acest teren, demersurile în sensul reconstituirii fiind inițiate de

pârâtul M.C.

Titlul de

proprietate emis în favoarea intervenientei N.M. s-a apreciat a fi nelegal,

deoarece reconstituirea a fost făcută în calitate de moștenitoare a lui R.P.,

persoană care nu figurează ca proprietar în C.F. 14374 Cluj, nr.top 22713/2,

acest teren fiind proprietatea reclamantului.

Parte din terenul înscris în titlul de proprietate al

intervenientei a fost identificat de expert ing. B.I. pe nr.top 22713/2, care

este proprietatea tabulară a reclamantului din anul 1949 și că antecesorul

intervenientei R.P. a deținut teren în zonă, însă terenul este înscris în C.F.

1082 nr.top 22717.

Astfel, s-a susținut că temeinicia acțiunii

reclamantului atrăgea respingerea cererii reconvenționale și a cererii de

intervenție, motiv pentru care s-a solicitat schimbarea sentinței apelate.

Pârâții F.V., T.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr.

au solicitat desființarea în parte a sentinței instanței de fond ca netemeinică

și nelegală și menținerea în întregime a titlurilor de proprietate.

Se arată în motivele de apel că pârâții sunt

proprietari tabulari a imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj-Napoca, iar

terenul înscris în titlul de proprietate eliberat în favoarea lor nu se

suprapune cu terenurile înscrise în titlul de proprietate al reclamantului B.V.

sau al intervenientei N.M.

Mai susțin că, în

mod greșit instanța a atribuit la partaj în favoarea pârâților cota de 188/280

parte din terenul în suprafață de 2382 mp în loc de întreaga suprafață de 10163

mp.

Intervenienta N.M. în apelul său a invocat

nelegalitatea și netemeinicia sentinței.

O primă critică adusă în motivele de apel, se referă

la pronunțarea sentinței de către o instanță necompetentă material.

Intervenienta a invocat excepția necompetenței

materiale încă din faza judecății în fața Tribunalului Cluj, motivându-și

excepția pe jurisprudența Curții Supreme de Justiție și a Curții de Apel Cluj,

potrivit căreia indiferent de valoarea bunurilor supuse partajului, cererile ce

au acest obiect intră în competența judecătoriei.

Unul dintre capetele de cerere ale acțiunii

reclamantului privește sistarea stării de indiviziune, dar acțiunea în

ansamblul său nu atrage competența în primă instanță a tribunalului.

Sub aspectul soluționării fondului, instanța în mod

greșit a reținut starea de fapt ca derivând din considerentele unor hotărâri

judecătorești și din acte administrative.

Sentința civilă nr. 1854/1995 a Tribunalului Cluj

prin care Comisia Județeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a fost

obligată să pună în posesie pe pârâți nu este opozabilă intervenientei N.M.

Se mai susține că, deși s-a reținut că titlul de

proprietate al intervenientei N.M. a fost validat prin sentința civilă nr. 2581/1997

a Judecătoriei Alba Iulia, instanța a atribuit o parte din proprietatea

intervenientei numiților B.G. și P.I.

Î

n urma examinării apelurilor declarate în cauză, au

fost reținute ca întemeiate în parte cele declarate de reclamantul B.V. și

intervenienta N.M. și ca nefondate cele declarate de pârâți.

Prin decizia nr. 326A din 28 septembrie 2007,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie, a fost admis în parte apelul declarat de

reclamantul B.V., decedat în cursul procesului și continuat de moștenitorii B.V.A.

și B.E.A. și în parte apelul declarat de intervenienta N.M. împotriva sentinței

civile nr. 575 din 6 noiembrie 2000 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o

în tot și în consecință:

A fost admisă în parte acțiunea formulată de

reclamantul B.V. împotriva pârâților B.A., B.L., T.R.E., decedată în cursul

procesului, continuat de moștenitorii T.I., L.M.L., M.D., F.T.D. și F.T.P., F.V.,

F.M. senior, F.M. jr., B.I., P.I., I.F., M.C., decedat în cursul procesului,

continuat de moștenitorii M.L.N., M.V., M.C.L. și Prefectura Cluj - Comisia

județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra

terenurilor.

S-a constatat că

reclamantul B.V. a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire, conform

titlului de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997 asupra terenului în

suprafață de 1 ha și 100 mp înscris în C.F. nr. 14437 Cluj, nr.top 22713/2 și

asupra ternului în suprafață de un hectar 100 mp, înscris în C.F. nr. 19209

Cluj nr.top 22713/1.

S-a dispus intabularea în C.F. a dreptului de proprietate

al reclamantului cu titlu de lege; s-a dispus anularea parțială a titlului de

proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, eliberat în favoarea intervenientei

N.M. cu privire la suprafața de 3084 mp teren, identificată cu nr.top 22713/2/2

în raportul de expertiză întocmit de ing. expert I.B. schița de la fila 280 a

dosarului nr. 6399/1999 al Tribunalului Cluj, care face parte integrantă din

prezenta hotărâre.

A fost admisă în parte cererea reconvențională

formulată de pârâții M.C. și M.L.N. și în parte cererea de intervenție în

interes propriu formulată de intervenienta N.M. și s-a dispus anularea parțială

a titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997 eliberat în favoarea

reclamantului B.V. cu privire la terenul în suprafață de 1 ha și 1000 mp,

parcela cu nr.top 22727.

S-a dispus partajarea imobilului înscris în C.F.

20396 Cluj, nr.top 22727 astfel:

-

lotul nr.top nou 22727/1 teren în suprafață de 16922

mp se va reînscrie în această carte funciară în favoarea vechilor proprietari;

-

lotul cu nr.top nou 22727/2 teren în suprafață de

3400 mp se atribuie pârâților M.C. și M.L.N.

Tabelul cu mișcarea parcelelor corectata de instanță

din expertiza tehnică întocmită de expert I.B., fila 279 din dosar nr.

6399/1999 al Tribunalului Cluj, precum și schița de la fila 280 a aceluiași

dosar, în ceea ce privește identificarea parcelei cu nr.top 22727/2, fac parte

integrantă din prezenta hotărâre.

S-a dispus intabularea într-o nouă carte funciară a

dreptului de proprietate al pârâților M.C. și M.L.N. cu titlul de cumpărare și

partaj, ca bun comun.

Au fost respinse ca nefondate capetele de cerere din

acțiunea reclamantului având ca obiect anularea parțială a titlului de

proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.I.,

constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare provizoriu,

încheiat între pârâții B.I. și M.C., M.L.N., radierea mențiunilor din C.F. nr.

20396 Cluj de sub B15-16, ieșirea din indiviziune asupra imobilelor înscrise în

C.F. nr. 20396 Cluj și C.F. nr. 19209 Cluj, intabularea asupra loturilor nou

formate, obligarea pârâților M. să-și ridice construcția sau să fie autorizat

reclamantul să o ridice pe cheltuiala pârâților și pârâții să fie obligați la

eliberarea terenului, proprietatea reclamantului.

A fost respins ca nefondat capătul de cerere

reconvențională, având ca obiect obligarea pârâtei Comisia Județeană Cluj

pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și să se

înscrie în titlul de proprietate al reclamantului parcela cu nr.top 22708 din C.F.

nr. 19209 Cluj.

A fost respins ca

nefondat petitul din cererea de intervenție în interes propriu formulată de

intervenienta N.M., având ca obiect formarea și atribuirea de loturi în natură

copărtașilor.

A fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții

F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr., precum și apelul declarat de

pârâtul F.T.P.

Au fost obligați pârâții F.V., T.R.E., B.L.,

B.A.,

F.M. senior, F.M. jr. și F.T.P. să plătească reclamantului câte 100 lei

cheltuieli de judecată parțiale, după compensare în ambele instanțe, iar

intervenientei N.M. câte 50 lei cu același titlu.

A fost obligat reclamantul să plătească pârâților M.L.N.,

M.V. și M.C.L. suma de 822 lei cheltuieli de judecată parțiale în ambele

instanțe.

S-a reținut că, în apelul declarat de intervenienta N.M.

s-a invocat nelegalitatea sentinței instanței de fond pentru faptul că ar fi

fost pronunțată de către o instanță necompetentă material.

Î

n acest sens, s-a avut în vedere că acțiunea

reclamantului a fost înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca la data de 27 mai

1999, când s-a constatat că litigiul este unul evaluabil în bani, că valoarea a

fost indicată de reclamant la 200.000.000 lei și prin încheierea nr. 6024 din

30 iunie 1999 s-a stabilit că tribunalul este instanța competentă material să

soluționeze cauza conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.

Conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. „tribunalul

judecă în primă instanță procesele și cererile privind drepturile și

obligațiile rezultând din raporturile juridice civile al căror obiect au o

valoare de peste 150.000.000 lei".

Astfel, atât la data sesizării instanței, cât și la

data pronunțării sentinței (6 noiembrie 2000), norma de competență materială

mai sus menționată era în vigoare.

Î

n opinia intervenientei N.M., necompetența materială

a primei instanțe a fost atrasă de faptul că în cererile părților există și

petite vizând partajul judiciar, iar în cazul acestora, indiferent de valoare,

competența materială în primă instanță aparține judecătoriei.

Primele două petite din acțiunea reclamantului în

constatarea dreptului său asupra unor terenuri a căror valoare era de 2.000.000

lei, atrăgeau la data sesizării instanței, cât și la data pronunțării hotărârii

competența materială a tribunalului conform art. 18 rap. la art. 2 C. proc.

civ.

Cererea de intervenție a fost introdusă la Tribunalul

Cluj și, fiind o cerere incidentală, competența de a se pronunța asupra ei

revenind, conform art. 17 C. proc. civ. instanței sesizate cu cererea

principală.

S-a mai arătat că părțile și-au mai afirmat drepturi

derivând din titlurile de proprietate, drepturi individualizate și nu s-a

solicitat partajarea unor terenuri pentru care s-ar fi eliberat titluri comune,

care să justifice partajul după regulile de procedură, aspecte față de care s-a

reținut că acest motiv de apel este neîntemeiat.

Instanța a fost

investită prin acțiunea reclamantului, a pârâților reconvenționali M. și a

cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta N.M., cu

petitele având ca obiect anularea titlurilor de proprietate nr. 28077/2345 din 30

iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.I., anularea parțială a titlului de

proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, eliberat în favoarea intervenientei

N.M. (completarea la acțiunea introductivă a reclamantului, fila 178 dosar nr. 6399/1999),

anularea parțială a titlului de proprietate al reclamantului nr. 27942/2402/1997

cu privire la parcela cu nr.top 22727 din C.F. 20396 (fila 28 acțiune

reconvențională a pârâților M.) și anularea parțială a titlului de proprietate

al reclamantului cu privire la terenul care se suprapune peste cel înscris în

titlul de proprietate al intervenientei N.M., nr. 5415/33/1993 (fila 183 dosar

nr. 6399/1999).

Stabilirea legalității acestor titluri de proprietate,

a drepturilor uneia sau alteia dintre părți asupra acelorași terenuri s-a

reținut a fi o chestiune de care depinde indisolubil soluționarea celorlalte

cereri cu care instanța a fost investită.

Cu toate că, susținerile părților au fost confirmate

prin concluziile expertizei topografice, s-a reținut că anumite porțiuni de

teren sunt înscrise în câte două titluri de proprietate, fără ca instanța să

stabilească în concret care dintre părți sunt îndreptățite, potrivit

dispozițiilor Legii nr. 18/1991 la restituire sau constituire.

De asemenea, instanța a partajat imobilul înscris în C.F.

19209, nr.top 22708, teren ce nu este înscris în titlul de proprietate al

reclamantului și 1-a atribuit antecesorilor acestuia, persoane decedate care nu

au fost părți în proces.

Aceste dispoziții ale sentinței s-au reținut contrare

dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora judecătorii

hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, iar în privința

atribuirii unui teren în favoarea unor persoane decedate anterior promovării

procesului s-au încălcat atât dispozițiile textului de mai sus, cât și ale art.

41 alin. (1) C. proc. civ., referitor la posibilitatea de a fi părți în

judecată a persoanelor care au folosința drepturilor civile. Capacitatea de

folosință a persoanei fizice încetează la moartea acesteia conform art. 7 alin.

(1) din Decretul nr. 31/1954 și, lipsind capacitatea de folosință nu se poate

vorbi despre existența capacității procesuale de folosință.

Greșita soluționare a cererilor de anulare a

titlurilor de proprietate a influențat soluția ce s-a dat tuturor cererilor cu

care instanța a fost investită, motiv pentru care s-a dispus schimbarea în tot

a sentinței.

Judecând pricina în fond cu privire la cererile

formulate, instanța de apel a reținut referitor la valabilitatea titlurilor de

proprietate următoarele:

Titlul de proprietate al numitului B.V. nr. 27942/2402

din 8 iulie 1997 s-a eliberat acestuia în nume propriu, în calitate de persoană

îndreptățită, care „a adus pământ în cooperativă sau căruia i s-au preluat în

orice mod de către aceasta", conform art. 8 alin. (2) din Legea nr.

18/1991 (fila 6 dosar nr. 5426/1999).

Potrivit disp. art. 10 alin. (1) și (2) din Legea nr.

18/1991, întinderea suprafeței cu privire la care se reconstituie dreptul se

face cu evidențele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de

la data intrării în cooperativă, actele de proprietate, cartea funciară și

depoziții de martori.

Reclamantului i s-a reconstituit dreptul de

proprietate pentru 3 ha și 12000 mp teren, în titlul de proprietate fiind

menționate și date de identificare a acestei suprafețe, respectiv numărul cărții

funciare și numerele topografice astfel: C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727, C.F.

19209, nr.top 22713/1 și C.F. 14347 nr.top 22713/2.

Pârâții M. și intervenienta N.M. au contestat

legalitatea parțială a titlului reclamantului cu privire la parcela de 1 ha 100

mp cu nr.top 22727 din C.F. 20396, respectiv intervenienta N.M. în termeni

generali și anume cu privire la suprafața care se suprapune cu terenul înscris

în titlul său de proprietate nr. 5415/33/1993.

Terenurile înscrise în titlurile de proprietate se află

în extravilanul municipiului Cluj-Napoca, în cărțile funciare fiind înscrise ca

fanat la „Surpătură". Din întreaga suprafață de 3 ha și 1200 mp, anterior

cooperativizării, reclamantul B.V. a fost proprietar tabular al terenului de I ha

100 mp, înscris în C.F. 14347 Cluj, nr.top 22713/2 dobândit în anul 1949 cu

titlul de donațiune și partaj.

S-a reținut că extrasul C.F. 2396 Cluj relevă faptul

că anterior cooperativizării, terenul în suprafață de 3 iugăre 850 stânjeni

pătrați, cu nr.top 22727 era coproprietatea mai multor persoane.

Î

ntre coproprietari figurează soții B.G. și B.M. asupra

unor cote de câte 3/12 parte.

Față de actele de stare civilă depuse de reclamantul B.V.

s-a reținut că acesta este fiul lui B.I. și al A., iar B.I., tatăl său a fost fiul

lui G. și M.

Cu toate că actele de stare civilă au condus la

concluzia că reclamantul ar fi nepotul proprietarilor tabulari, în apel

reclamantul a contestat că aceștia ar fi antecesorii săi. Astfel, dacă

reclamantul nu este moștenitorul proprietarilor imobilului înscris în C.F.

20396 Cluj, nr.top 22727, în mod nelegal i s-a reconstituit dreptul de

proprietate pentru acest teren.

Î

n favoarea acestei concluzii s-au adus argumente

suplimentare, în sensul că reclamantul nu a solicitat reconstituirea dreptului

de proprietate în calitate de moștenitor al antecesorilor săi. Pe de altă

parte, conform certificatului nr. C/590 din 5 iulie 1990, eliberat de Direcția

Generală a Arhivelor Statului, filiala Cluj, reclamantul figura în Registrul

Agricol al comunei Feleacu în perioada anilor 1959-1960 cu o suprafață totală

de 2,88 ha, din care 1,78 ha în comună și 1,10 ha în alte localități, respectiv

în Cluj. Din coroborarea înscrisurilor din Registrul Agricol cu înscrierile din

C.F. 14347 Cluj, în care reclamantul avea înscris în anul 1949 terenul în

suprafață de 1 ha 100 mp, s-a ajuns la concluzia că această suprafață a fost

cooperativizată din proprietatea reclamantului și că este îndreptățit să i se

reconstituie dreptul pe raza municipiului Cluj.

Raportat la acest aspecte, s-a reținut întemeiată

cererea reconvențională a pârâților M., prin care au cerut constatarea

nulității parțiale a titlului de proprietate al reclamantului, precum și

cererea de intervenție în interes propriu și, în baza dispozițiilor III alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 169/1997 să se constate nulitatea absolută, parțială a

titlului de proprietate al reclamantului pentru terenul de I ha și 100 mp din C.F.

20396, nr.top 22727.

Î

n acest condiții, instanța a avut în vedere că

părțile din proces nu au solicitat constatarea nulității titlului reclamantului

cu privire la parcela cu nr.top 22713/1 din C.F. 19209 Cluj.

Î

n C.F. 19209 Cluj sunt înscrise parcelele cu nr.top

22708 și 22 713/1, imobile proprietatea lui B.I. și a soției sale, născută N.G.,

în părți egale, care sunt părinții reclamantului.

Pârâții M. au solicitat obligarea Comisie Județene

Cluj să includă în titlul de proprietate al reclamantului parcela cu nr.top

28708, însă această cerere nu a fost primită pentru mai multe considerente.

Astfel, conform principiului disponibilității ce

guvernează procesul civil, reclamantul era îndreptățit să formuleze o astfel de

cerere, pârâții nejustificând un interes.

Apoi, trebuie reținut că terenul fiind în extravilan

putea face obiectul unei alte reconstituiri și inclus într-un alt titlu de

proprietate, deoarece potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991, anterior

modificării ei, reconstituirea în zona colinară s-a făcut „de regulă pe vechile

amplasamente", potrivit art. 13 alin. (2).

Î

n final, legalitatea titlului de proprietate al

reclamantului s-a constatat cu privire la terenul de 1 ha 100 mp din C.F.

19209, nr.top 22713/1 și de 1 ha 100 mp din C.F. 14347, nr.top 22713/2.

Titlul de proprietate al pârâtei B.I. a fost

contestat de reclamant.

Prin titlul de proprietate nr.28077/2345 eliberat la

30 iulie 1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate al pârâtei B.I. asupra

terenului extravilan în suprafață de 3400 mp și aceasta a solicitat

reconstituirea în calitate de moștenitoare a defuncților B.C. și B.P.

Antecesoarea pârâtei a fost coproprietara imobilului

înscris în C.F. 20396 Cluj în cotă de 56/336 parte.

Din expertiza topografică efectuată în cauză, s-a

reținut că parcela de 3400 mp înscrisă în titlul de proprietatea al pârâtei B.I.

face parte din terenul evidențiat în C.F.20396 Cluj, nr.top 22727.

Prin examinarea legalității titlului reclamantului și

constatarea că reclamantul nu este îndreptățit la reconstituire pentru terenul

cu numărul top arătat se constată netemeinicia petitului, ce are ca obiect

anularea titlului de proprietate al pârâtei B.I.

Titlul de

proprietate al intervenientei N.M. a fost contestat de reclamant prin cererea

de completare a acțiunii (fila 203 dosar nr. 6399/1999).

Intervenientei N.M. în nume propriu în calitate de

moștenitoare a defunctului R.P. i s-a reconstituit dreptul de proprietate

pentru 2 ha 1200 mp prin titlul nr. 5415/33 din 19 martie 1993.

Parte din terenul

înscris în titlul de proprietate al intervenientei s-a constatat că se

suprapune peste terenul înscris în titlul de proprietate al reclamantului,

respectiv suprafața de 304 mp, pe care expertul a identificat-o cu nr.top nou

22713/2/2. Terenul cu nr.top 22713/2 a fost proprietatea tabulară a

reclamantului din anul 1949, singurul îndreptățit să i se reconstituie acest

drept.

Pentru că intervenienta nu este persoană îndreptățită

la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din C.F. 14347,

nr.top 22713/2 s-a concluzionat ca în temeiul art. III alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 169/1997 să se anuleze parțial titlul de proprietate pentru suprafața

de 3084 mp teren.

Î

n temeiul disp. art. 46 din Decretul-lege nr.

115/1938, ca efect al anulării parțiale a titlului s-a dispus intabularea

dreptului de proprietate al reclamantului în cartea funciară cu titlu de lege.

Reclamantul a solicitat și ieșirea din indiviziune cu

privire la terenurile înscrise în C.F. 1929 și C.F. 20396 Cluj.

Din imobilul înscris în C.F. 1929, reclamantul a

dobândit prin Legea nr. 18/1991 proprietatea parcelei cu nr.top 22713/1 asupra

căreia este unic proprietar, dreptul său putând fi înscris în noua carte

funciară.

Nefiind întrunită cerința existenței unui drept de

proprietate comună, în sensul disp. art. 673 ind. 1 C. proc. civ., s-a reținut

că nu poate fi primită cererea pentru ieșirea din indiviziunea asupra acestui

teren.

Asupra terenului din C.F. 20396, nr.top 22727, titlul

reclamantului a fost anulat, împrejurare în care reclamantul nu mai are

calitatea să solicite partajul.

Cereri de partaj cu privire la acest imobil au formulat

și pârâții, M. prin cererea reconvențională și intervenienta N.M.

Pârâții M. au încheiat cu pârâta B.I. un contract de

vânzare-cumpărare provizoriu privind cota ideală de 56/336 parte din imobilul

înscris în C.F. 20396 nr.top 22727. Terenul promis spre vânzare este în

suprafață de 3400 mp, promitentei vânzătoare B.I. fiindu-i reconstituit dreptul

de proprietate asupra acestuia prin titlul nr. 28077/23425/1997. în baza

sentinței civile nr. 6376 din 23 iunie 1995 a Judecătoriei Cluj-Napoca, dosar

nr. 4533/1995, pârâții M.C. și M.L. și-au intabulat dreptul de proprietate

asupra cotei de 56/336 parte sub B 15-16.

Î

ntinderea terenului cu nr.top 22727 este de 20322 mp,

din care pârâții au o cotă de 56/336 parte, ce s-a determinat prin emiterea

titlului de proprietate în favoarea antecesoarei lor în drepturi B.I. pentru

suprafața de 3400 mp.

Asupra diferenței de teren de 16922 mp își dispută

drepturile pârâții B.A., B.L., T.I., L.M.L., M.D., F.T.D., F.T.P., F.V., F.M.

senior, F.M. jr., P.I., F.I. și intervenienta N.M.

În favoarea

moștenitorilor defuncților B.G. și B.M. s-a emis titlul de proprietate nr. 27942/2401

din 8 iulie 1997 pentru suprafața de 2 ha 838 mp teren, din care în extravilan

pentru suprafața de 1 ha 163 mp, în tarlaua 129, parcelele 112-113.

Anterior urmării

procedurii speciale reglementată de Legea nr. 18/1991 și eliberării titlului de

proprietate și-au înscris dreptul de proprietate cu titlul de moștenire în C.F.

20396 asupra cotei de 168/336 parte B.G., B.A., T.E., F.V., F.V., B.A., F.M. și

B.I. (fila 130-133 dosar nr. 6399/1999).

Î

n dosarul nr. 5763/1996 al Judecătoriei Alba-Iulia,

reclamanții B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. și M.F. au solicitat anularea parțială

a titlului de proprietate al pârâtei N.M. pentru suprafața de 1 ha 2400 mp

aferentă parcelei 112, tarla 129.

Prin sentința civilă nr. 2581 din 22 aprilie 1997 a

Judecătoriei Alba-Iulia s-a respins ca nefondată acțiunea, sentință rămasă definitivă

prin decizia nr. 2081/A din

15 decembrie 1999

a Tribunalului Alba și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2096 din

20 septembrie 2000

a Curții de Apel Alba

Iulia.

Î

n considerentele acestei hotărâri s-a reținut în

esență că, antecesorul pârâtei N.M., numitul R.P. a cumpărat în anul 1939

suprafața de teren în litigiu înscrisă în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727 de la

antecesorii reclamanților B.G., P.I., văduva lui B.C., născută S.P., văduva lui

F.I., născută F.R. și C.M., toți coindivizari asupra acestui imobil.

De la data dobândirii lui, soții R. au folosit

terenul netulburati, înscriindu-l în Registrul Agricol și apoi în CAP.

Din acest teren, în anul 1969, după decesul lui R.P.,

soția acestuia R.R. și pârâta N.M. au înstrăinat pârâtului H.A.O. suprafața de

1000 mp din imobilul înscris în C.F. 20396 Cluj nr.top 22727.

In final, s-a reținut că titlurile de proprietate ale

pârâtei N.M. și ale pârâtului H.A.O. cu nr. 5415/40 din 22 martie 1993 au fost

legal emise.

La rândul ei, intervenienta N.M. a contestat titlul

de proprietate al pârâților B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. și F.D.

Prin sentința civilă nr. 8649 din 10 noiembrie 2000 a

Judecătoriei Cluj-Napoca s-au admis acțiunea și cererea de intervenție în

interes propriu formulată de intervenientul H.A.O. și s-a dispus anularea

parțială a titlului de proprietate nr. 7242/2401/1997, în sensul excluderii

terenului de 2400 mp, tarla 129, parcela 112 din acest teren și s-a dispus

includerea în acest titlu a pârâtului F.T., alături de ceilalți moștenitori ai

defunctului B.G.

Prin decizia nr. 1671

din 2 noiembrie 2001 a Tribunalului Cluj, sentința a fost schimbată în parte,

în sensul anulării parțiale a titlului de proprietate nr. 27242/2401/1997 și

pentru suprafața de 1000 mp din tarlaua 129, parcela 113, hotărâre rămasă

irevocabilă prin decizia nr. 1564 din 11 iulie 2002 a Curții de Apel Cluj.

Din coroborarea dispozițiilor hotărârilor mai sus

menționate și din considerentele expuse cu privire la legalitatea titlului

pârâtei B.I. rezultă că asupra terenului de 20.322 mp înscris în C.F. 20396

Cluj, nr.top 22121, părțile din proces au următoarele drepturi:

pârâții M. asupra suprafeței de 3400 mp teren

dobândit prin titlul de proprietate de B.I. și înstrăinat acestora, drept

intabulat în C.F. pentru cota de 56/336 parte;

intervenienta N.M. suprafața de 1 ha 2400 mp,

suprafața aferentă parcelei 112, tarla 129, conform titlului de proprietate nr.

5415/33 din 19 martie 1993;

pârâții B.A., F.T., T.E.,

B.L.,

F.V. și F.D. asupra 6763 mp, conform titlului de

proprietate nr. 27242/2401/1997 eliberat pentru 1 ha 163 mp și anulat cu

privire la suprafața de 3400 mp intabulați asupra cotei de 168/336

parte.

Nici în cauzele având ca obiect

constatarea nulității titlurilor de proprietate ale pârâților mai sus

menționați și al intervenientei N.M. și nici în prezenta cauză, aceste părți nu

au solicitat intabularea drepturilor lor de proprietate în cartea funciară și

rectificarea înscrierilor cu privire la cotele deținute de pârâți, astfel că în

acest cadru procesual cererea intervenientei de a se dispune ieșirea din

indiviziune asupra terenurilor din C.F. 20396, nr.top 22727 nu poate fi admisă,

neputându-se ignora existența hotărârii irevocabile prin care s-a constatat

nulitatea parțială a

titlului de proprietate

nr. 27242/2401/1997.

S-a reținut ca admisibilă cererea formulată de

pârâții M. privind partajul imobilului din C.F. 20396, nr.top 22725, întrucât

parcela de 3400 mp, individualizată în titlul de proprietate al pârâtei B.I. a

fost vândută pârâților M., care și-au intabulat dreptul de proprietate în C.F.

Partajul consfințește din punct de vedere tabular

operațiunile prin care parcela de 3400 mp a fost delimitată în concret prin

punerea în posesie, operațiune realizată conform Legii nr. 18/1991.

Expertiza întocmită la judecata în fond a cauzei de

ing. B.I. și tabelul de mișcare parcelară au fost corectate de instanță,

întrucât expertul a format lotul cu numere topografice noi și a dispus

atribuirea unei părți din imobil reclamantului, cu toate că acesta nu a

justificat vreun drept cu privire la imobil.

De asemenea, expertul a propus atribuirea unui lot și

în favoarea pârâților, fără a avea în vedere că titlul lor a fost parțial

anulat, astfel că terenului ce excede suprafeței de 3400 mp i s-a atribuit un

număr topografic nou.

Capetele de cerere din acțiunea reclamantului ce a

avut ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare, provizoriu încheiat între B.I. și pârâții M.C. și M.L.,

radierea mențiunilor din C.F. 20396 de sub B 15-16, obligarea pârâților M. să

ridice construcția sau să fie autorizat reclamantul să o ridice pe cheltuiala

pârâților și obligarea pârâților M. să elibereze terenul proprietatea

reclamantului s-au reținut a fi indisolubil legate de dreptul invocat de

reclamant asupra terenului din C.F. 20396, nr.top 22727.

Din analiza

legalității titlului de proprietate al reclamantului s-a statuat că acesta nu

are nici un drept asupra terenului înscris în C.F. indicat mai sus și că în

lipsa calității de proprietar nu poate pretinde că i-a fost lezat un drept în

sensul susținerilor sale.

Nefondate s-au reținut și apelurile declarate de

pârâții F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr. și F.T.P.

Acești pârâți au

cerut schimbarea sentinței în sensul „menținerii în întregime a titlului lor de

proprietate", cerere ce nu poate fi admisă pentru următoarele

considerente:

Î

n speță, pârâții nu au formulat cerere

reconvențională și nu au solicitat constatarea nulității niciunuia din

titlurile de proprietate emise în favoarea celorlalte părți din proces.

De altfel, dacă o atare cerere s-ar fi formulat cel

puțin cu privire la legalitatea titlurilor de proprietate ale pârâților și ale

intervenientei N.M., ar fi operat autoritatea de lucru judecat, derivând din

dispozițiile sentinței civile nr. 2581/1997 a Judecătoriei Alba Iulia și ale

sentinței civile nr. 8649/2000 a Judecătoriei Cluj-Napoca.

Toate aspectele

invocate de părți în dezvoltarea motivelor de apel tind să demonstreze

legalitatea titlurilor de proprietate, dar nu mai pot fi puse în discuție, în

condițiile în care au fost deja analizate prin hotărâri judecătorești irevocabile.

Î

mpotriva deciziei nr. 236/A din 28 septembrie 2007 a

declarat recurs în termen intervenienta N.M., pe care a criticat-o pentru

nelegalitate prin prisma motivelor de recurs prev. de art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ.

O primă critică se referă la anularea parțială a

titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, emis pe numele

intervenientei-recurente N.M.

Se susține că instanța de apel, după ce a constatat

că recurentei i-a fost corect stabilit dreptul de proprietate pentru 2 ha 1200

mp, concluzionează greșit că aceasta nu are calitate de persoană îndreptățită

pentru o suprafață de 3084 mp din suprafața inițială, deoarece se suprapune

peste o parte din terenurile ce au fost reconstituite în favoarea reclamantului

B.V. prin titlul de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997.

Recurenta pretinde că hotărârea recurată este

nelegală sub acest aspect, deoarece i s-a recunoscut calitatea de persoană

îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate prin mai multe hotărâri

judecătorești irevocabile și că titlul său este anterior celui emis

reclamantului.

Mai arată că, în condițiile în care titlul de

proprietate al reclamantului B. a fost emis ulterior pronunțării sentinței

civile nr. 2581 din 22 aprilie 1997, acesta este parțial lovit de nulitate

absolută pentru suprafața de 3084 mp ce se suprapune peste titlul recurentei.

A doua critică vizează caracterul contradictoriu al

motivării deciziei recurate.

În acest sens,

învederează că într-un pasaj al considerentelor deciziei recurate se arata că

„antecesorul pârâtei N.M., numitul R.P. a cumpărat în anul 1939 suprafața în

litigiu...de la antecesorii reclamanților B.G., P.I. și alții..., toți

coindivizari asupra acestui imobil; de la data dobândirii terenului, soții Rus

l-au folosit netulburați, înscriindu-l în Registrul Agricol și apoi în

CAP".

Contradictoriu cu aceste considerente, instanța de

apel a reținut într-un alt pasaj al considerentelor că „din coroborarea

înscrisurilor din Registrul Agricol cu înscrierile din C.F. 14347 Cluj, în care

reclamantul avea înscris în anul 1949 terenul în suprafață de 1 ha 100 mp, se

poate reține că această suprafață a fost cooperativizată din proprietatea

reclamantului și cu privire la aceasta este îndreptățit la reconstituire pe

raza municipiului Cluj-Napoca".

Din analiza comparativă a celor două aspecte mai sus

enumerate, recurenta apreciază că antecesorii intervenientei s-au înscris în

CAP cu terenul asupra căruia i s-a reconstituit ei dreptul de proprietate; că

instanța de apel a concluzionat că cei 3084 mp au aparținut reclamantului, fără

a explica modul în care o persoană străină putea înscrie în CAP proprietatea

altcuiva și că antecesorii săi au folosit public și sub nume de proprietari

terenul cu care s-au și înscris în CAP, greșit ajungându-se la soluția că ea nu

este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate și cu

privire la această suprafață.

Recursul este nefondat pentru considerentele de mai

jos:

Î

n ceea ce privește consacrarea prin hotărâri

judecătorești irevocabile a titlului recurentei, se reține că în mod corect a

apreciat instanța de apel situația, titlul recurentei fiind emis ilegal.

Instanțele din Alba Iulia la care intervenienta face

referire au analizat valabilitatea titlului reclamantului și al intervenientei,

în condițiile în care s-a constatat o suprapunere a titlurilor pe o anumită

suprafață de teren. Chiar prin expertiza întocmită în cele două dosare s-a

constatat faptul că terenul antecesorilor reclamanților se afla pe un alt

amplasament decât terenul ce a aparținut antecesorilor recurentei, cu un alt

număr topografic și situat în vecinătate.

Pentru că Legea nr. 18/1991 a prevăzut

obligativitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament,

titlul recurentei este ilegal emis pentru cei 3084 mp, suprafață ce se

suprapune peste titlul de proprietate al reclamanților.

Faptul că titlul recurentei a fost emis din punct de

vedere cronologic anterior titlului reclamanților dovedește emiterea sa

ilegală, în condițiile în care reclamanții se aflau în litigiu pentru emiterea

propriului titlu.

Hotărârea apelată este legală, avându-se în vedere și

faptul că antecesorii recurentei nu au fost proprietari de carte funciară

asupra terenului în discuție, ceea ce denotă emiterea ilegală a titlului.

Prin urmare, prima critică formulată de recurentă

este nefondată.

Instanța de recurs retine că nu există nicio

contradicție în motivarea hotărârii.

Prin susținerile intervenientei se tinde la crearea

unei stări de incertitudine cu privire la proveniența terenului care a

aparținut antecesorului său R.P.

Din dosarele în care

s-au pronunțat hotărârile irevocabile invocate rezultă că numitul P.I.,

moștenitorul proprietarului tabular a arătat că antecesorul său a fost cel care

a înstrăinat un teren recurentei care se află în limita proprietății

reclamanților. De aici concluzia că instanța nu putea să rețină că antecesorul

reclamanților ar fi înstrăinat o suprafață de teren antecesorului recurentei.

Din adresa emisă de fostul CAP „înfrățirea"

rezultă că antecesorul reclamanților era îndreptățit la parte din terenul fanat

„La Surpătură", înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727 și terenul

recurentei a fost înscris în C.F. 18002 Cluj, nr.top 22717, teren limitrof cu

cel al reclamanților, împrejurare în care intervenienta a dorit să obțină și

parte din terenul învecinat.

Din actele dosarului rezultă că antecesorul

recurentei nu a deținut suprafața de teren acordată prin titlul de proprietate.

Acesta a deținut teren în colonia Făget, corespunzător înscrierilor din C.F.

18002 Cluj.

Mai mult decât atât, recurenta nu a depus niciun

înscris care să îi susțină afirmațiile.

In raport de cele expuse, recursul este nefondat și

sub aspectul acestei critici.

Pentru considerentele de mai sus, urmează ca recursul

intervenientei N.M. să fie respins.

Î

n temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ.,

reținându-se culpa procesuală a recurentei și în raport de cererea intimaților

- reclamanți B.V.A. și B.E.A. prin care au solicitat cheltuieli de judecată,

aceasta urmează a fi obligată la plata sumei de 424,70 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de

intervenienta N.M. împotriva deciziei nr. 326/A din 28 septembrie 2007,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă.

Obligă recurenta N.M. să plătească

intimaților-reclamanți B.V.A. și B.E.A. suma de 424,70 lei cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie

2009.