Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.06.2005
casat

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5198/2005

HOTĂRÂRE
15.06.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5198/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 17 iunie 1999 reclamanții H.Ș.T. și H.V. au chemat în judecată pe pârâții A.S., A.V., A.I., A.G., SC C. SA Cluj-Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și RA A.Î.F.L. Cluj-Napoca, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 30.988 din 14 noiembrie 1996 încheiat de pârâtul A.S., nr. 31.186 din 12 noiembrie 1996 încheiat de pârâții A.V. și A.I., nr. 31.187 din 22 noiembrie 1996 încheiat de pârâtul A.G. cu privire la apartamentele nr. 5, 7 și 11 situate în imobilul din Cluj-Napoca; rectificarea cărții funciare în sensul radierii dreptului de proprietate a cumpărătorilor, restabilirea situației anterioară de C.F.

și reînscrierea dreptului de proprietate al autorilor reclamanților în baza sentinței civile nr. 10641/1996 a Judecătoriei Brașov. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin sentința civilă nr. 10641 din 9 octombrie 1996, hotărâre definitivă și irevocabilă, s-a admis acțiunea reclamanților împotriva pârâților Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și RA A.Î.S.L. Cluj-Napoca, s-a dispus radierea dreptului de proprietate al statului și reînscrierea dreptului de proprietate al antecesorilor reclamanților asupra imobilului din Cluj-Napoca.

Deși a fost parte în acel proces, pentru a îngreuna și mai mult situația juridică a imobilului în litigiu, la data de 26 septembrie 1996, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a împărțit imobilul în mai multe apartamente și, mai mult, dând dovadă de totală rea-credință, același pârât, prin mandatarul său SC C. SA Cluj-Napoca, a înstrăinat apartamentele nr. 5, 7 și 11 pârâților persoane fizice, cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. (6) din H.G. nr. 11/1997. În ședința din 24 noiembrie 1999 reclamanții au renunțat la judecată în raport cu pârâții SC C. SA Cluj-Napoca și RA A.Î.F.L. Cluj, iar la 1 februarie 2000 reclamantul H.Ș.T. a precizat că motivul de nulitate absolută a celor trei contracte de vânzare-cumpărare îl constituie „cauza imorală gravă și eludarea legii”, atât vânzătorul, cât și cumpărătorii fiind de rea-credință.

Deși la termenul din 8 martie 2000 reclamanții au arătat că renunță la petitul privind nulitatea celor trei contracte de vânzare-cumpărare, susținând, în continuare, capetele de cerere referitoare la rectificarea și restabilirea situației anterioare de carte funciară, totuși, la data de 8 iunie 2000, pe cale separată, reclamantul H.Ș.T. a solicitat constatarea nulității absolute a celor trei contracte de vânzare-cumpărare ca fiind încheiate prin fraudă la lege (dosar nr. 4719/2000 al Judecătoriei Cluj-Napoca). La data de 13 septembrie 2000 Judecătoria Cluj-Napoca a dispus conexarea celor două dosare. Prin încheierea nr. 8048 din 25 octombrie 2000, Judecătoria Cluj-Napoca s-a desesizat și a declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a proceda astfel, judecătoria a motivat că potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, valoarea totală a apartamentelor, împreună cu terenul, este de 634.284.784 lei, din care: apartamentul nr. 5 are o valoare de 57.521.263 lei; apartamentul nr. 7 o valoare de 154.683.477 lei și apartamentul nr. 11 o valoare de 202.707.570 lei, iar terenul aferent celor trei apartamente a fost evaluat de expert la 219.372.474 lei. Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 291 din 6 iulie 2001 a respins acțiunea precizată, formulată de reclamantul H.Ș.T. având ca obiect „rectificare C.F., restabilirea situației anterioare de C.F., sistare C.F., constatare nulitate absolută contracte de vânzare-cumpărare și intabulare C.F.” și s-a luat act de renunțarea la judecata primului capăt de cerere din acțiunea inițială.

Prin aceeași sentință s-a respins acțiunea formulată de reclamanta H.V. pentru lipsa calității procesuale active. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că pârâții au încheiat contractele de vânzare-cumpărare cu bună-credință și că la întocmirea acestor contracte au fost respectate atât prevederile Legii nr. 112/1996 în redactarea, în vigoare, la data încheierii lor, cât și dispozițiile art. 948–968 C. civ. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 10 din 22 ianuarie 2002, a admis apelul declarat de reclamantul H.Ș.T., a schimbat în parte sentința tribunalului în sensul că a constatat nulitatea absolută a celor trei contracte de vânzare-cumpărare, a dispus restabilirea situației anterioare de C.F.

și a dispus radierea din C.F. colectivă nr. 120412 Cluj a măsurii de împărțire în apartamente a imobilului. Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut și motivat că interpretarea dată de tribunal cu privire la buna-credință a părților în momentul vânzării apartamentului este greșită, deoarece, în primul rând, Consiliul Local al Municipiului Cluj a fost parte în procesul de revendicare a imobilului și avea cunoștință că bunul este litigios. În al doilea rând, vânzarea apartamentelor către pârâți persoane fizice s-a făcut mai înainte de rezolvarea cererii formulată de reclamant în temeiul Legii nr. 112/1995, de unde s-a tras concluzia că pârâții cunoșteau situația imobilului.

Împotriva deciziei dată în apel, în termen legal, au declarat recurs pârâții A.G., A.V., A.I.

și A.S., care au invocat următoarele motive de casare: sentința civilă nr. 10641 din 9 octombrie 1996 a Judecătoriei Brașov, prin care s-a dispus retrocedarea imobilului către reclamant, nu este opozabilă pârâților recurenți, deoarece nu au fost părți în acel litigiu, iar reclamantul nu a pus în executare sentința; reclamantul nu a făcut dovada intabulării dreptului său în cartea funciară, pe când recurenții și-au intabulat dreptul lor, încă din anul 1996, în baza contractelor încheiate conform Legii nr. 112/1995; reclamantul nu i-a notificat pe pârâți anterior cumpărării apartamentelor, astfel că ei sunt dobânditori de bună-credință; la data cumpărării apartamentelor proprietar al acestora era statul și în cartea funduară nu era notată nici o mențiune referitoare la revendicarea nemișcătorului; vânzătoare a apartamentelor a fost SC C. SA Cluj-Napoca, care nu a fost parte în procesul de revendicare.

După sesizarea instanței de recurs, la data de 24 iunie 2002, a decedat reclamantul H.Ș.T., care, potrivit certificatului de moștenitor nr. 65/2002 eliberat de Biroul Notarului Public S.T.D. din Cluj-Napoca (fila 23 dosar de recurs) a lăsat ca moștenitori pe H.V., soție supraviețuitoare, H.I.S. și H.C.D., în calitate de fii și care au declarat că înțeleg să continue procesul început de autorul lor. Recursul este întemeiat în baza unui motiv de ordine publică privind necompetența materială după valoare a tribunalului; motiv ce a fost pus în discuția părților și urmează a fi rezolvat conform art. 306 alin. (2) C. proc.

civ.: Litigiul dedus judecății are ca obiect, în principal, acțiunea în nulitatea absolută a trei contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 și anume: 1) contractul nr. 30.988 din 14 noiembrie 1996, cumpărător fiind A.S., iar prețul stabilit pentru apartamentul nr. 5 din Cluj-Napoca, a fost de 9.716.189 lei; 2) contractul nr. 31.189 din 22 noiembrie 1996, cumpărători fiind pârâții A.V. și I., iar prețul stabilit pentru apartamentul nr. 7 din același imobil a fost de 14.458.932 lei; 3) contractul nr. 31.187 din 26 noiembrie 1996, cumpărător fiind pârâtul A.G., iar prețul plătit pentru apartamentul nr. 11 din imobilul de mai sus a fost de 12.858.612 lei.

Rezultă astfel că reclamantul a sesizat legal Judecătoria Cluj-Napoca, potrivit normelor în vigoare la data sesizării, numai că instanțele au apreciat greșit „ obiectul contractelor” în sensul că are o valoare totală de 634.284.784 lei și că litigiul ar atrage competența materială a tribunalului în primă instanță. Or, suma de 634.284.784 lei reprezintă valoarea de circulație a celor trei apartamente și a terenului aferent, stabilită în cursul procesului pe cale de expertiză de specialitate și nu are nici o legătură cu prețurile stipulate în contractele de vânzare-cumpărare a căror nulitate absolută se cere în litigiul de față.

La stabilirea competenței materiale după valoare, în cadrul procesual al acțiunilor în nulitatea unui act juridic, trebuie însă avut în vedere prețul consemnat în contractul de vânzare-cumpărare, deoarece, cât timp nu este contestat, prețul constituie singurul element de apreciere de natură obiectivă, neavând relevanță pentru stabilirea competenței după valoare estimarea imobilului făcută de un organ fiscal și valoarea stabilită ulterior în cadrul unui proces pe cale de expertiză, deoarece, în aceste din urmă situații, stabilirea competenței materiale ar depinde, în totalitate, de un factor subiectiv și, în orice caz, exterior actului juridic ce se cere a fi anulat.

Cum acțiunea reclamantului nu este în revendicare imobiliară, întrucât nu se pot contesta legăturile ce există între acțiunea în nulitate și contract, și cum prin nulitate se urmărește sancționarea actului juridic cu lipsirea lui de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, înseamnă că la stabilirea instanței competente să soluționeze acțiunea, are relevanță exclusivă doar cuantumul prețului stipulat în actul a cărui nulitate se cere în justiție, iar nu alte evaluări străine contractului.

Față de cele ce preced, se constată că instanțele au soluționat cele două acțiuni ale reclamantului cu încălcarea normelor legale în vigoare la data sesizării referitoare la competența materială după valoare, motiv pentru care se va admite recursul pârâților, vor fi casate hotărârile date în cauză și se va trimite litigiul spre soluționare în fond la Judecătoria Cluj-Napoca, urmând ca susținerile din recurs să fie analizate, sub formă de apărări, în rejudecare.

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâții A.G., A.I., A.V. și A.S. împotriva deciziei civile nr. 10 din 22 ianuarie 2002 a Curții de Apel Cluj. Casează decizia recurată, sentința civilă nr. 291 din 6 iunie 2001 a Tribunalului Cluj precum și încheierea nr. 8048 din 25 octombrie 2000 a Judecătoriei Cluj-Napoca și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași judecătorie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iunie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82322)
elor de vânzare-cumpărare nr.30.988 din 14 noiembrie 1996 încheiat de pârâtul A.S., nr.31.186 din 12 noiembrie 1996 încheiat de pârâții A.V. și A.I., nr. 31.187 din 22 noiembrie 1996 încheiat de pârâtul A.G. cu privire la apartamentele nr.5
ÎCCJ 2005-06-28
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5714/2005
15 iunie 2001 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. 480/2000 pe care au schimbat-o astfel: A admis în parte acțiunea civilă înaintată de reclamanta M.D. împotriva pârâților Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, SC C. SA Cluj
ÎCCJ 2004-10-27
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5894/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 6 aprilie 1999, reclamanții A.V.I.S. și A.L., au chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, solicitând să
ÎCCJ 2003-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4796/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 9786/2001 din 21 octombrie, Judecătoria Cluj-Napoca a admis acțiunea formulată de reclamanta D.A. în contradictoriu cu pârâții S.
ÎCCJ 2004-11-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6287/2004
Asupra recursurilor civile de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată cu nr. 2109/2000 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, reclamanții M.E.I. și S.V.C. au chemat în judecată Consiliul Local
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă