ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4922/2003

Asupra conflictului negativ de

competență:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Judecătoria Slatina sub nr. 3889/2003 petentul C.V. a formulat plângere

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul Militar

București în dosarul nr. 373/P/1996 privind pe plut. poliție F.L.

Prin sentința penală nr. 499 din 14

aprilie 2003 Judecătoria Slatina a scos cauza de pe rol și a trimis-o

Tribunalului Olt pentru competentă soluționare.

Tribunalul Olt prin sentința penală

nr. 89 din 19 iunie 2003 a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Militar București, având în vedere dispozițiile art. 64

alin.1 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, intrat în vigoare

la 22 august 2002, cât și prevederile art. 26 pct. 1, raportat la art. 27 pct.

1 și art. 40 alin. (1) C. proc. pen.

S-a concluzionat că instanța

competentă să judece în fond cauza, având ca obiect infracțiuni săvârșite de

către polițistul cu statut de militar, este Tribunalul Militar, pe cale de

consecință, instanța competentă să judece cauza în fond va fi competentă să judece

și plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.

Tribunalul Militar București, a

primit dosarul la 14 iulie 2003 (înregistrat sub nr. 141/2003).

Prin sentința nr. 176 din 31 iulie

2003, Tribunalul Militar Timișoara, în baza art. 42 C. proc. pen., a declinat

competența soluționării cauzei, privind plângerea formulată de petentul C.V. în

favoarea Tribunalului Olt.

S-a motivat că, în conformitate cu

prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, competența de a efectua

supravegherea urmăririi penale și de a judeca în fond infracțiunile săvârșite

de către agenții de poliție, revine tribunalelor.

În acest sens, Curtea Supremă de

Justiție, prin decizia nr. 46/7 din 4 noiembrie 2002 a secției penale, a

stabilit definitiv că dispozițiile art. 64 din Legea nr. 360/2002, sunt de

strictă interpretare și de imediată aplicare, fiind indiferentă data comiterii

infracțiunilor și dacă inculpatul și-a păstrat ori și-a pierdut calitatea pe

care o avea la data faptelor.

Gradul militar al subofițerului F.L.

este echivalent prin efectul art. 73 din Legea nr. 360/2002 cu gradul

profesional de agent principal de poliție.

Examinând acest conflict negativ de

competentă, potrivit dispozițiilor art. 43 C. proc. pen., Curtea Supremă de

Justiție, secția penală, urmează a stabili competența de soluționare a cauzei

de față, în favoarea Tribunalului Olt, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 28 pct. 1 C. proc.

pen., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 16 din Legea nr. 281/2003,

publicată în (M.Of., nr. 468/1.07.2003), tribunalul militar teritorial judecă,

în primă instanță, infracțiunile menționate în art. 27 pct. 1 lit. a) și e)

săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu, de militari până la gradul

de colonel inclusiv.

Art. XI din Legea nr. 281/2003

prevede că legea intră în vigoare la data publicării ei în M.Of., și se pune în

aplicare astfel: dispozițiile privind arestarea preventivă și percheziția, de

la data intrării în vigoare a legii (pct. 1), iar celelalte dispoziții, de la 1

ianuarie 2004 (pct. 2).

Art. IX din legea menționată

cuprinde dispoziții tranzitorii de strictă interpretare referitoare la

competența organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată, privind

cauzele aflate în curs de urmărire sau de judecată, la data intrării în vigoare

a legii, dată care potrivit art. XI din lege, este data publicării legii în

M.Of., respectiv 1 iulie 2003.

Or, pentru a putea fi aplicabil art.

IX pct. 3 și pct. 4 din lege, respectiv pentru a fi judecată în continuare

cauza de Tribunalul Militar Teritorial, era necesar ca la data intrării în

vigoare a legii, cauza să fie în curs de judecată de acel tribunal.

Verificând dosarul nr. 141/2003 al

Tribunalului Militar București, se constată că, abia la data de 14 iulie 2003,

acesta a fost sesizat cu soluționarea cauzei privind pe plut. poliție F.L.

Așadar, la data intrării în vigoare

a Legii nr. 281/2003, 1 iulie 2003, cauza nu se afla în curs de judecată,

sesizarea instanței militare fiind la data de 14 iulie 2003.

Or, intenția legiuitorului a fost să

proroge competența unei instanțe (devenită necompetentă conform noii legi) doar

în cazul în care cauza se afla deja pe rolul acelei instanțe la data intrării

în vigoare a Legii nr. 281/2003, și anume la 1 iulie 2003.

Prin art. XI din legea menționată se

prevede care este data intrării în vigoare a legii și care sunt datele la care

se pune în aplicare, iar dispozițiile art. IX se referă numai la data intrării

în vigoare a legii, nu și la data punerii ei în aplicare.

Prin urmare, dispozițiile art. IX

pct. 3 și pct. 4 referitoare la competența materială a instanțelor de judecată,

privind cauzele în curs de judecată, nu se aplică de la data de 1 ianuarie

2004, ci de la 1 iulie 2003, dată la care cauza penală nu se afla pe rolul

instanței militare.

Per a contrario, întrucât cauza nu

se afla pe rol la data intrării în vigoare a legii, competența tribunalului

militar nu a fost prorogată, iar competența aparține instanței civile,

respectiv Tribunalului Olt.

Instanța legiuitorului cu privire la

data intrării în vigoare a legii (1 iulie 2003) este limpede exprimată în art.

IX pct. 3 și pct.  4, fiind vorba de cauzele aflate deja în curs de judecată,

iar nu de cauzele care urmează să fie înregistrate de instanță, ulterior

acestei date (în speță, la 14 iulie 2003).

Prin urmare, constatând că în cauză

nu se aplică prevederile mai sus arătate, Curtea Supremă de Justiție, secția

penală, va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea instanței

competente, potrivit art. 28 pct. 1 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat

prin Legea nr. 281/2003, respectiv a Tribunalului Olt, căruia i se va trimite

dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe C.V. și F.L. în favoarea Tribunalului Olt, căruia îi

trimite dosarul.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

31 octombrie 2003.