ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2163/2003

Asupra conflictului negativ de competență de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 26 noiembrie 2002, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București plângerea formulată de petiționarul R.S., conform art. 278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 7 mai 2001 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București, față de căpitanul de poliție M.T. (în prezent inspector principal de poliție) și a plutonierilor C.M., M.A., P.M., S.L. și P.C.A. (în prezent agenți principali de poliție) din cadrul I.P.J. Buzău, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă și de supunere la rele tratamente, prevăzute de art. 250 alin. (2) și art. 267 C. pen.

Soluția de neîncepere a urmăririi penale fiind menținută de Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel și de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, petiționarul s-a adresat instanței și anume Tribunalului Militar Teritorial București, care la 4 decembrie 2002, prin sentința nr. 189 și-a declinat competența de soluționare Curții de Apel București. Instanța a motivat această soluție, arătând că potrivit art. 64 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, competența de a judeca infracțiunile săvârșite de polițiști, cu excepția celor îndreptate împotriva siguranței statului, nu mai aparține instanțelor militare ci instanțelor civile. Prin sentința penală nr. 12 din 12 martie 2003, Curtea de Apel București și-a declinat, la rândul ei, competența în favoarea Tribunalului Militar Teritorial București, considerând că sunt aplicabile dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc.

pen., potrivit cărora, atunci când „competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă a judeca, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate. Totodată, curtea de apel, constatând existența unui conflict negativ de competență, a trimis cauza Curții Supreme de Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 43 C. proc. pen. Examinând conflictul negativ de competență, Curtea Supremă de Justiție constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) și art. 64 alin. (1) din Legea nr. 360/24 iunie 2002, polițistul nu mai este militar ci funcționar public civil, iar infracțiunile pe care le săvârșește, cu excepția celor îndreptate împotriva siguranței naționale, nu mai sunt judecate de instanțele militare, ci de cele civile.

Prevederile art. 64 din Legea nr. 360/2002, reglementând competența instanțelor sunt norme de procedură, deci de strictă și imediată aplicare. În concursul dintre legea generală și anume Codul de procedură penală (prin art. 40) și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care este o lege specială, prioritate are legea specială și anume, art. 64 din această lege. Deci, odată cu intrarea în vigoare, la data de 24 august 2002 a Legii nr. 360/2002, și în lipsa unor norme tranzitorii prevăzute de această lege, nu mai sunt incidente dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., în ceea ce privește judecarea infracțiunilor săvârșite de polițiști, indiferent de data săvârșirii lor (dată care interesează doar aplicarea legii penale).

Dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., ar fi rămas aplicabile, în situația în care competența instanțelor militare ar fi rămas nemodificată, iar inculpatul-polițist și-ar fi pierdut calitatea profesională din motive personale (demis, trecut în rezervă), ceea ce nu este cazul în speță față de intervenirea unei modificări majore a reglementării în materia competenței. În aceste condiții, Curtea constată, că judecarea plângerii formulate de petiționarul R.S. intră în competența Curții de Apel București, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de judecată a plângerii formulată de petiționarul R.S. împotriva rezoluției din 7 mai 2001, dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, în favoarea Curții de Apel București, instanță căreia i se trimite dosarul pentru soluționare. Pronunțată în ședință publică, azi 9 mai 2003.