ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2163/2003

HOTĂRÂRE
09.05.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2163/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La 26 noiembrie 2002, s-a

înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București

plângerea formulată de petiționarul R.S., conform art. 278 C. proc. pen.,

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 7 mai 2001 a

Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București, față de căpitanul de

poliție M.T. (în prezent inspector principal de poliție) și a plutonierilor C.M.,

M.A., P.M., S.L. și P.C.A. (în prezent agenți principali de poliție) din cadrul

I.P.J. Buzău, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă și de

supunere la rele tratamente, prevăzute de art. 250 alin. (2) și art. 267 C.

pen.

Soluția de neîncepere a urmăririi

penale fiind menținută de Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel și de

Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, petiționarul s-a adresat

instanței și anume Tribunalului Militar Teritorial București, care la 4

decembrie 2002, prin sentința nr. 189 și-a declinat competența de soluționare

Curții de Apel București. Instanța a motivat această soluție, arătând că

potrivit art. 64 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului,

competența de a judeca infracțiunile săvârșite de polițiști, cu excepția celor

îndreptate împotriva siguranței statului, nu mai aparține instanțelor militare

ci instanțelor civile.

Prin sentința penală nr. 12 din 12

martie 2003, Curtea de Apel București și-a declinat, la rândul ei, competența

în favoarea Tribunalului Militar Teritorial București, considerând că sunt

aplicabile dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora,

atunci când „competența instanței este determinată de calitatea inculpatului,

instanța rămâne competentă a judeca, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea

infracțiunii, nu mai are acea calitate. Totodată, curtea de apel, constatând

existența unui conflict negativ de competență, a trimis cauza Curții Supreme de

Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 43 C. proc. pen.

Examinând conflictul negativ de

competență, Curtea Supremă de Justiție constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) și art. 64

alin. (1) din Legea nr. 360/24 iunie 2002, polițistul nu mai este militar ci

funcționar public civil, iar infracțiunile pe care le săvârșește, cu excepția

celor îndreptate împotriva siguranței naționale, nu mai sunt judecate de

instanțele militare, ci de cele civile.

Prevederile art. 64 din Legea nr. 360/2002,

reglementând competența instanțelor sunt norme de procedură, deci de strictă și

imediată aplicare.

În concursul dintre legea generală

și anume Codul de procedură penală (prin art. 40) și Legea nr. 360/2002 privind

Statutul polițistului, care este o lege specială, prioritate are legea specială

și anume, art. 64 din această lege.

Deci, odată cu intrarea în vigoare,

la data de 24 august 2002 a Legii nr. 360/2002, și în lipsa unor norme tranzitorii

prevăzute de această lege, nu mai sunt incidente dispozițiile art. 40 alin. (1)

polițiști, indiferent de data săvârșirii lor (dată care interesează doar

aplicarea legii penale).

Dispozițiile art. 40 alin. (1) C.

proc. pen., ar fi rămas aplicabile, în situația în care competența instanțelor

militare ar fi rămas nemodificată, iar inculpatul-polițist și-ar fi pierdut

calitatea profesională din motive personale (demis, trecut în rezervă), ceea ce

nu este cazul în speță față de intervenirea unei modificări majore a

reglementării în materia competenței.

În aceste condiții, Curtea constată,

că judecarea plângerii formulate de petiționarul R.S. intră în competența

Curții de Apel București, căreia i se va trimite dosarul.

Stabilește competența de judecată a

plângerii formulată de petiționarul R.S. împotriva rezoluției din 7 mai 2001,

dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, în favoarea

Curții de Apel București, instanță căreia i se trimite dosarul pentru

soluționare.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-02-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 647/2004
Asupra conflictului negativ de competență de față, Prin sentința penală nr. 202 din 20 mai 2003 Judecătoria Mangalia și-a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de Ș.L. împotriva rezoluției și măsurilor dispuse de procuror
ÎCCJ 2003-02-28
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1070/2003
Asupra conflictului negativ de competență de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 203 din 12 decembrie 2002, Tribunalul Militar Teritorial București a declinat competența de soluționare a cauzei pr
ÎCCJ 2003-06-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2645/2003
inculpatul, căpitan la data săvârșirii faptei are, potrivit art. 73 din Legea nr. 360/2002, ca echivalent, gradul de inspector principal de poliție, competența de a judeca faptele, pentru care a fost trimis în judecată revine Curții de Apel
ÎCCJ 2004-09-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4455/2004
4/1998 din 6 octombrie 1999 și nr. 1547/P/2000 din 10 august 2001, date de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, față de ofițerul S.G., din cadrul I.P.J. Bu
ÎCCJ 2003-10-31
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4922/2003
Asupra conflictului negativ de competență: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Slatina sub nr. 3889/2003 petentul C.V. a formulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmărir
Sursă