ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 29/2003

S-au luat în examinare recursurile

declarate de inculpații S.C.H., B.S.L., și B.R. împotriva sentinței penale

nr.55 din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel București,   Secția I-a penală,

prin care s-a dispus menținerea stării de arest.

S-au

prezentat inculpații B.S.L., arestat, asistat de avocatul T.G., apărător ales, B.R.,

arestat, asistat de avocatul O.S., apărător ales, U.I. arestat, asistat de

avocatul V.A., apărător ales (care substituie apărătorul ales al inculpatului,

avocatV.M.) și S.C.H., arestat, asistat de avocatul M.T., apărător desemnat din

oficiu.

A

lipsit inculpatul B.S., pentru apărarea căruia s-a prezentat avocatul  V. A.,

apărător ales.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

inculpatului U.I. a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei pentru

judecare la o instanță civilă competentă.

Apărătorul

inculpatului B.S.L. a declarat că achiesează la concluziile colegului său și a

pus concluzii cu privire la competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București.

Apărătorul

inculpatului B.R. a declarat că este de acord cu concluziile colegilor săi, iar

asupra competenței de soluționare a cauzei a pus concluzii în sensul că

aparține unei instanțe civile și nu militare.

Apărătorul

inculpatului S.C.H. a achiesat la concluziile celorlalți apărători.

Apărătorul

inculpatului B.S. a pus concluzii în sensul stabilirii competenței de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, sub toate aspectele.

Procurorul

a pus concluzii de respingere a recursurilor formulate de inculpați și de

stabilire a competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel

București.

C  U  R  T  E  A

Asupra

cauzei penale de față;

In

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.188 din 4 decembrie 2002 Tribunalul Militar Teritorial

București, în baza art.42 Cod procedură penală a declinat competența

soluționării cauzei privind pe inculpații: B.S., S.C.H., B.S.L. B.R. și U.I.

,

ultimii trei inspectori de poliție, în favoarea Curții de Apel București.

Prin

aceeași sentință a fost prelungită măsura arestării preventive a inculpaților

inspector principal polițieB.S.L., inspector poliție B.R., inspectori poliție U.I.

și S.H. cu câte 30 zile fiecare, începând cu 12 decembrie 2002 și până la 10

ianuarie 2003.

S-a

motivat că, în conformitate cu prevederile art.64 alin.2 din Legea nr.360/2002,

competența de a judeca în fond infracțiunile săvârșite de ofițerii de poliție

revine curților de apel civile, după intrarea în vigoare a legii privind

statutul polițistului.

Cauza

a fost înregistrată sub nr.3419/2002 la Curtea de Apel București, Secția I-a

penală, instanță care, prin sentința nr.55 din 17 decembrie 2002 a admis

excepția de necompetență invocată de reprezentanta parchetului și constatând

ivirea conflictului negativ de competență a sesizat Curtea Supremă de Justiție

având în vedere dispozițiile art.43 alin.2 Cod procedură penală.

S-a

motivat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.40 alin.1 din Codul de

procedură penală și nu cele din Legea penală specială, atâta vreme cât în Legea

nr.360/2002 nu sunt prevăzute dispozițiile potrivit cărora cauzele aflate pe

rolul instanțelor militare trec în competența altora civile.

Cu

privire la schimbarea regulilor de competență ca urmare a adoptării Legii

nr.360/2002  privind Statutul polițistului, Secția penală a Curții Supreme de

Justiție consideră că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de

Apel București.

Regulile

de competență noi, așa cum sunt cele prevăzute în Legea   Statutului

polițistului,  sunt  de  imediată  aplicare,  iar cauzele pentru care s-a

început urmărirea penală înaintea intrării în vigoare a legii precum și cauzele

în care instanțele militare au fost sesizate în aceleași condiții, urmează a fi

cercetate, respectiv judecate în continuare de instanțele civile competente.

Regulile noi de competență fiind întotdeauna aplicabile cu excepția cazului în

care în proces a fost pronunțată o hotărâre asupra fondului, ceea ce nu este

cazul înspeță

,

urmează ca dosarul că fie trimis Curții de Apel

București, ținând seama de dispozițiile art.43 alin.7 Cod procedură penală

pentru judecarea inculpaților.

Recursurile

formulate de inculpați privind prelungirea arestării sunt nefondate.

Instanța

militară a prelungit arestarea inculpaților cu motivarea că pedepsele prevăzute

de lege pentru faptele respective sunt mai mari de 2 ani, iar lăsarea în

libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.

Curtea

de Apel București, constatând ivirea conflictului negativ de competență a

procedat conform art.43 alin.6 din Codul de procedură penală referitor la

actele ce reclamă urgență și s-a pronunțat cu privire la starea de arest pe

care  a menținut-o.

Hotărârile

pronunțate fiind legale și temeinice,  urmează ca recursurile să fie respinse.

Văzând

și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stebilește competența de

soluționare a cauzei penale privind pe inculpații B.S., B.S.L., B.R., U.I. și

S.C.H. în favoarea Curții de Apel București.

Respinge

recursurile declarate de inculpații S.C.H., B.S. și B.R. împotriva sentinței

penale nr.55 din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția I penală

prin care s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților.

Menține

starea de arest a inculpaților B.S.L., B.R., U.I. și S.C.H.

Obligă

inculpații B.S., B.R. și U.I. la câte 550.000 de lei cheltuieli judiciare către

stat, iar pe inculpatul S.C.H.la 850.000 de lei cheltuieli judiciare către

stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficu se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.