ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4920/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 421 din 29

iulie 1960 a Tribunalului Militar Iași, a fost condamnat inculpatul M.I. la

pedeapsa de 3 ani închisoare corecțională și 3 ani interdicție corecțională

pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209

pct. 2 lit. a) C. pen., anterior.

Conform art. 25 pct. 6 din același

cod, a dispus confiscarea averii inculpatului.

S-a reținut că, în anul 1958,

inculpatul a redactat și transmis Consiliului Popular al comunei Bălănești, 3

scrisori cu conținut dușmănos, prin care a proferat injurii și calomnii la

adresa conducătorilor de partid și de stat, preconizând schimbarea regimului

politic.

Tribunalul Militar de Regiune

Militară București, prin decizia penală nr. 1484 din 6 septembrie 1960, a

respins recursul declarat de inculpat.

Împotriva acestor două hotărâri,

procurorul general, a declarat recurs în anulare, în baza art. 409 și art. 410

alin. (1) partea I pct. 2 teza 1 C. proc. pen., socotindu-le pronunțate cu

încălcarea legii prin aceea că, în cauză nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de

art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior.

Recursul în anulare este fondat.

Examinându-se actele dosarului se

constată că inculpatul a redactat și a transmis Consiliului Popular, 3 scrisori

cu un conținut denigrator la adresa regimului politic și a reprezentanților săi

la nivel local și a contestat corectitudinea unor măsuri administrative. Apoi

martorii P.N. și N.V. au declarat că l-au auzit pe inculpat, în mai multe

rânduri, criticând unele măsuri economice luate de guvern și era de părere că

ar trebui schimbat regimul politic.

Așa fiind, acțiunile întreprinse de

inculpat și analizate în cele de mai sus, precum și exprimarea opiniei cu

privire la regimul politic, se constată că nu erau apte să determine schimbarea

ordinii sociale ori să pună în pericol securitatea statului.

Acestea fiind faptele efectiv

desfășurate de inculpat și raportate la prevederile art. 209 pct. 2 lit. a) C.

pen., anterior, instanța supremă constată că, activitatea materială ce trebuia

să constituie latura obiectivă a infracțiunii de uneltire contra ordinii

sociale, trebuia să aibă aptitudinea de a periclita ordinea socială, forma de

guvernământ sau securitatea statului, ca valori sociale ocrotite prin textul de

lege menținut, ceea ce la speță nu se regăsește.

Cum, acțiunile întreprinse de

inculpat nu puteau determina aceste schimbări, rezultă fără dubii că în cauză,

nu sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior.

În consecință, prin admiterea

recursului în anulare în baza art. 414

1

C. proc. pen., hotărârile

pronunțate urmează a fi casate și rejudecând, se va dispune achitarea

inculpatului M.V.I. potrivit art. 10 alin. (1) lit. d) și art. 11 pct. 2 lit.

a) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C.

pen., anterior.

Ca urmare, se va înlătura și

pedeapsa complementară a confiscării averii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva sentinței nr. 421 din 29 iulie 1960 a Tribunalului Militar Iași și

deciziei nr. 1484 din 6 septembrie 1960 a Tribunalului Militar de Regiune

Militară București, privind pe M.V.I.

Casează hotărârile atacate și în

baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită

pe inculpatul M.V.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a)

C. pen., anterior.

Înlătură pedeapsa complementară a

confiscării averii.

Onorariul pentru apărarea din

oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

31 octombrie 2003.