ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2099/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2099/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului în anulare de
față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 140 din 29
martie 1960 a Tribunalului Militar București a fost condamnat inculpatul P.P. la
7 ani închisoare corecțională și 4 ani interdicție corecțională pentru
infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit.
a) C. pen., anterior.
Conform art. 25 pct. 6 din același
cod, s-a dispus confiscarea averii inculpatului.
În fapt, s-a reținut că, în perioada
1956-1959, în mai multe rânduri, inculpatul a făcut afirmații cu caracter
denigrator la adresa regimului politic, preconizând schimbarea acestuia.
Tribunalul Militar de Regiune
Militară prin decizia penală nr. 1014 din 14 mai 1960 a respins recursul
declarat de inculpat.
Împotriva acestor hotărâri, în baza art.
409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., s-a declarat
recurs în anulare, susținându-se că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive
ale infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale și că astfel soluția de
condamnare este greșită.
Recursul în anulare este întemeiat.
În conformitate cu dispozițiile art.
209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior, constituia infracțiunea de uneltire
contra ordinii sociale și se pedepsea cu închisoare de la 3 la 10 ani și
interdicție corecționlă, fapta de a face propagandă, agitație sau de a
întreprinde acțiuni pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a
formei de guvernământ democratice sau din care ar rezulta un pericol pentru
securitatea statului.
Din examinarea acestui text legal,
se constată că acțiunile ce constituie latura materială a infracțiunii de
uneltire contra ordinii sociale trebuiau să aibă aptitudinea de a pune în
pericol ordinea socială, forma de guvernământ ori securitatea statului.
Probele administrate au confirmat că
inculpatul și-a exprimat în mai multe rânduri nemulțumirea față de regimul
politic, elogiind economia și sistemul capitalist precum și evenimentele
petrecute în anul 1956 în Ungaria.
Astfel, față de martorii P.Șt., E.S.,
M.N., C.I. și O.P., inculpatul simpatizant al Partidului Național Liberal și
fost primar, în câteva ocazii a criticat regimul comunist, preconizând
schimbarea lui, a elogiat evenimentele din Ungaria, a îndemnat diverse persoane
să se opună colectivizării agriculturii și a comentat știrile transmise de
posturile de radio străine.
Or, toate aceste acțiuni, prin conținutul
lor concret nu erau apte să determine schimbarea ordinii sociale, a formei de
guvernământ ori să pericliteze securitatea statului și în aceste împrejurări
instanțele militare erau obligate să dispună achitarea inculpatului pentru
neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii imputate.
Întrucât nu au procedat astfel și,
au hotărât în mod nelegal condamnarea inculpatului, soluțiile pronunțate sunt
greșite.
Fiind întrunite cerințele art. 410 alin.
(1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., Curtea în baza art. 414
1
alin.
(1), raportat la art. 385
15
pct. 2 lit. b) din același cod, urmează a
admite recursul în anulare, a casa ambele hotărâri și a dispune achitarea
inculpatului P.P., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin.
(1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii
sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior.
Totodată, se va dispune înlăturarea pedepsei
complementare a confiscării averii inculpatului.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul
din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție
împotriva sentinței penale nr. 140 din 29 martie 1960 a Tribunalului Militar
București și deciziei penale nr. 1014 din 14 mai 1960 a Tribunalului Militar de
Regiune Militară București, Colegiul de recurs, privind pe inculpatul P.P.
Casează hotărârile atacate.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpatul P.P.
pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct.
2 lit. a) C. pen., anterior.
Înlătură pedeapsa complementară a
confiscării averii inculpatului.
Onorariul de avocat în sumă de
300.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 7
mai 2003.