ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4914/2003

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 60 din 13

februarie 2003, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpata D.A la pedeapsa de 15

ani închisoare și interzicerea pe o perioadă de 5 ani a drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr.

143/2000.

În baza art. 350 C. proc. pen., a

fost menținută starea de arest a inculpatei, iar conform art. 88 C. pen., a

fost dedus din pedeapsă timpul arestării preventive începând din 5 iulie 2002

la zi.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea

nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 41,9 kg. heroină, în vederea

distrugerii.

În temeiul art. 17 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. b) și c) C. pen., s-a dispus

confiscarea specială a autoturismului marca VW Golf Cabrio și a sumelor de 1250

Euro și 22.000 forinți.

S-a dispus restituirea către

inculpată a obiectelor, actelor ridicate la percheziția domiciliară.

S-a dispus confiscarea corpurilor

delicte: două pașapoarte românești și o pungă narco-test.

Instanța a reținut că inculpata,

cetățean român, a înființat în urmă cu câțiva ani o societate cu sediul în

Ungaria, la Budapesta, împreună cu cetățeanul maghiar K.A.

La 4 iulie 2002, inculpata a sosit

în R O M Â N I A în municipiul Cluj-Napoca cu autoturismul marca VW Golf

Gabrio, iar la data de 5 iulie 2002 intenționa să părăsească țara prin vama

Borș, județul Bihor.

În cadrul Direcției generale a

crimei organizate și antidrog Centrul zonal Cluj, existau de mai mult timp

informații cu privire la faptul că D.A. face parte dintr-o grupare

infracțională de trafic de droguri și că la data sosirii în țară (4 iulie 2002)

ar avea asupra sa suma de aproximativ 280.000 Euro, iar la ieșirea din țară

spre Ungaria – Germania, urma să aibă o mare cantitate de heroină, ascunsă în

autoturism. Tot conform acestor informații, inculpata acționa de mai multă

vreme în calitate de cărăuș, primind la fiecare transport suma de 10.000 Euro.

Avându-se aceste informații, au fost sesizate organele vamale de la punctul de

frontieră Borș, care împreună cu ofițeri din cadrul Direcției generale de combatere

a crimei organizate și antidrog au oprit autoturismul în care se afla

inculpata, în momentul în care aceasta se afla pe culoarul de ieșire din țară.

În prezența martorilor asistenți O.C. și T.Șt., verificându-se autoturismul sub

bancheta din spate au fost descoperite un nr. de 7 pachete cu dimensiuni

aproximative de 20 x 10 cm ambalate în scotch de culoare maro, iar în aripile

anterioare din partea din spate a autoturismului au mai fost găsite alte 72 de

asemenea pachete: 36 în aripa interioară dreaptă și 36 în aripa interioară

stângă, ambalate la fel.

În urma testului preliminar cu trusa

narcotest, a fost depistat un praf de culoare maronie ce a reacționat pozitiv

la heroină. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică, s-a constatat că

proba în masa totală de 39,45 kg. conține heroină în amestec cu cofeină.

Inculpata a fost verificată la ieșirea din țară, astfel cum apare înregistrată

în actele vamale.

Prin decizia penală nr. 132 din 26

iunie 2003, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de inculpata D.A.

împotriva sentinței penale nr. 60 din 13 februarie 2002 a Tribunalului Cluj, pe

care a desființat-o cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei și cu

privire la măsura de siguranță a confiscării speciale și rejudecând, a condamnat

pe inculpată la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare în baza art. 3 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 19 din Legea nr. 682/2002 și la 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A înlăturat

dispoziția de confiscare a autoturismului și a dispus restituirea acestuia și a

certificatului de înmatriculare către societatea proprietară și a dispus

restituirea către inculpată a celor două pașapoarte românești ridicate și

păstrate, nefiind corpuri delicte. Au fost menținute celelalte dispoziții și a

fost dedusă din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă începând de la 5

iulie 2002 la zi.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpata. Recursul vizează cazurile prevăzute de art. 385

9

pct. 17 (când faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică) și art. 385

9

pct. 14 (când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu

prevederile art. 72 C. pen.).

Recursul este fondat sub ambele

aspecte.

Astfel, cu privire la greșita

încadrare juridică a faptei săvârșite de inculpată în art. 3 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 (scoaterea din țară de droguri de mare risc), criticile

formulate de apărarea inculpatei sunt justificate, întrucât inculpata nu a

săvârșit infracțiunea în forma consumată, întrucât punerea în executare a

hotărârii de a săvârși infracțiunea a fost întreruptă prin acțiunea organelor

vamale și de urmărire penală specializată, fapta inculpatei constituind

tentativă la infracțiunea menționată, iar nu infracțiunea consumată. Inculpata

nu a reușit să depășească frontiera României, fiind reținută înainte de a

părăsi țara și astfel infracțiunea a rămas în faza de tentativă. Infracțiunea

s-ar fi consumat, dacă inculpata ar fi ajuns pe teritoriul statului ungar și,

în acest mod, ar fi scos din țară droguri de mare risc (heroină).

Prin urmare, reținând că fapta

inculpatei întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea

prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, iar nu ale infracțiunii

consumate, Curtea va admite recursul, va casa ambele hotărâri atacate și în

baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică a faptei în art. 20

raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 19 din

Legea nr. 682/2002.

În consecință, va fi redusă la

jumătate, pedeapsa aplicată inculpatei de instanța de apel, potrivit art. 21

alin. (2) C. pen., menținându-se și reducerea prevăzută de art. 19 din Legea

nr. 682/2002.

Se va reduce și pedeapsa

complementară a interzicerii unor drepturi (cele prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., de la 5 ani la 2 ani.

Curtea va menține celelalte

dispoziții ale hotărârilor, iar în baza art. 88 C. pen., va deduce din pedeapsa

aplicată inculpatei timpul arestării preventive de la 5 iulie 2002 la 31

octombrie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de

inculpata D.A. împotriva deciziei penale nr. 132 din 26 iunie 2003 a Curții de

Apel Cluj.

Casează hotărârea atacată și

sentința penală nr. 60 din 13 februarie 2003 a Tribunalului Cluj, numai cu

privire la încadrarea juridică a faptei și pedeapsa aplicată.

Conform art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 3 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, cu referire la art. 19 din Legea nr. 682/2002, în

infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 3 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000, cu referire la art. 19 din Legea nr. 682/2002, texte de

lege în baza cărora condamnă pe inculpata D.A. la 3 ani și 9 luni închisoare și

2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatei D.A. timpul arestării preventive de la 5 iulie 2002 la 31 octombrie

2003.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

31 octombrie 2003.