ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4914/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4914/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 60 din 13 februarie 2003, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpata D.A la pedeapsa de 15 ani închisoare și interzicerea pe o perioadă de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatei, iar conform art. 88 C. pen., a fost dedus din pedeapsă timpul arestării preventive începând din 5 iulie 2002 la zi. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 41,9 kg. heroină, în vederea distrugerii. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. b) și c) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a autoturismului marca VW Golf Cabrio și a sumelor de 1250 Euro și 22.000 forinți.
S-a dispus restituirea către inculpată a obiectelor, actelor ridicate la percheziția domiciliară. S-a dispus confiscarea corpurilor delicte: două pașapoarte românești și o pungă narco-test. Instanța a reținut că inculpata, cetățean român, a înființat în urmă cu câțiva ani o societate cu sediul în Ungaria, la Budapesta, împreună cu cetățeanul maghiar K.A. La 4 iulie 2002, inculpata a sosit în R O M Â N I A în municipiul Cluj-Napoca cu autoturismul marca VW Golf Gabrio, iar la data de 5 iulie 2002 intenționa să părăsească țara prin vama Borș, județul Bihor. În cadrul Direcției generale a crimei organizate și antidrog Centrul zonal Cluj, existau de mai mult timp informații cu privire la faptul că D.A.
face parte dintr-o grupare infracțională de trafic de droguri și că la data sosirii în țară (4 iulie 2002) ar avea asupra sa suma de aproximativ 280.000 Euro, iar la ieșirea din țară spre Ungaria – Germania, urma să aibă o mare cantitate de heroină, ascunsă în autoturism. Tot conform acestor informații, inculpata acționa de mai multă vreme în calitate de cărăuș, primind la fiecare transport suma de 10.000 Euro. Avându-se aceste informații, au fost sesizate organele vamale de la punctul de frontieră Borș, care împreună cu ofițeri din cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog au oprit autoturismul în care se afla inculpata, în momentul în care aceasta se afla pe culoarul de ieșire din țară.
În prezența martorilor asistenți O.C. și T.Șt., verificându-se autoturismul sub bancheta din spate au fost descoperite un nr. de 7 pachete cu dimensiuni aproximative de 20 x 10 cm ambalate în scotch de culoare maro, iar în aripile anterioare din partea din spate a autoturismului au mai fost găsite alte 72 de asemenea pachete: 36 în aripa interioară dreaptă și 36 în aripa interioară stângă, ambalate la fel. În urma testului preliminar cu trusa narcotest, a fost depistat un praf de culoare maronie ce a reacționat pozitiv la heroină. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică, s-a constatat că proba în masa totală de 39,45 kg. conține heroină în amestec cu cofeină. Inculpata a fost verificată la ieșirea din țară, astfel cum apare înregistrată în actele vamale.
Prin decizia penală nr. 132 din 26 iunie 2003, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de inculpata D.A. împotriva sentinței penale nr. 60 din 13 februarie 2002 a Tribunalului Cluj, pe care a desființat-o cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei și cu privire la măsura de siguranță a confiscării speciale și rejudecând, a condamnat pe inculpată la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 19 din Legea nr. 682/2002 și la 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A înlăturat dispoziția de confiscare a autoturismului și a dispus restituirea acestuia și a certificatului de înmatriculare către societatea proprietară și a dispus restituirea către inculpată a celor două pașapoarte românești ridicate și păstrate, nefiind corpuri delicte.
Au fost menținute celelalte dispoziții și a fost dedusă din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă începând de la 5 iulie 2002 la zi. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata. Recursul vizează cazurile prevăzute de art. 385 9 pct. 17 (când faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică) și art. 385 9 pct. 14 (când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen.). Recursul este fondat sub ambele aspecte.
Astfel, cu privire la greșita încadrare juridică a faptei săvârșite de inculpată în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 (scoaterea din țară de droguri de mare risc), criticile formulate de apărarea inculpatei sunt justificate, întrucât inculpata nu a săvârșit infracțiunea în forma consumată, întrucât punerea în executare a hotărârii de a săvârși infracțiunea a fost întreruptă prin acțiunea organelor vamale și de urmărire penală specializată, fapta inculpatei constituind tentativă la infracțiunea menționată, iar nu infracțiunea consumată. Inculpata nu a reușit să depășească frontiera României, fiind reținută înainte de a părăsi țara și astfel infracțiunea a rămas în faza de tentativă. Infracțiunea s-ar fi consumat, dacă inculpata ar fi ajuns pe teritoriul statului ungar și, în acest mod, ar fi scos din țară droguri de mare risc (heroină).
Prin urmare, reținând că fapta inculpatei întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, iar nu ale infracțiunii consumate, Curtea va admite recursul, va casa ambele hotărâri atacate și în baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică a faptei în art. 20 raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 19 din Legea nr. 682/2002. În consecință, va fi redusă la jumătate, pedeapsa aplicată inculpatei de instanța de apel, potrivit art. 21 alin. (2) C. pen., menținându-se și reducerea prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002. Se va reduce și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi (cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., de la 5 ani la 2 ani.
Curtea va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor, iar în baza art. 88 C. pen., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei timpul arestării preventive de la 5 iulie 2002 la 31 octombrie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Admite recursul declarat de inculpata D.A. împotriva deciziei penale nr. 132 din 26 iunie 2003 a Curții de Apel Cluj. Casează hotărârea atacată și sentința penală nr. 60 din 13 februarie 2003 a Tribunalului Cluj, numai cu privire la încadrarea juridică a faptei și pedeapsa aplicată. Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu referire la art. 19 din Legea nr. 682/2002, în infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu referire la art. 19 din Legea nr. 682/2002, texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpata D.A. la 3 ani și 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei D.A. timpul arestării preventive de la 5 iulie 2002 la 31 octombrie 2003. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 octombrie 2003.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.