ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3108/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin sentința comercială nr. 151 din 1 octombrie 2008

pronunțată în dosarul nr. 497/36/2008 al Curții de Apel București, secția a VI-a

comercială, investit ca urmare a admiterii excepției necompetenței teritoriale

prin sentința civilă nr. 5 din 12 mai 2008 a Curții de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, s-a

respins, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorul D.M.

împotriva intimatei A.V.A.S.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a

reținut, în esență, că prin cererea formulată contestatorul a solicitat

anularea executării silite a formelor de executare începute în temeiul

titlurilor executorii reprezentate de Convenția angajament nr. 1223 din 4

martie 1998 încheiate între debitoarea SC F.R. SRL și codebitorii B.R.C.E. – B.

SA și respectiv contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 307 din

27 ianuarie 1998.

Aceste creanțe au fost preluate de intimata A.V.A.S.

care, în calitate de cesionar l-a notificat pe contestator la data de 7 august

2008 să-i achite suma de 203.289,94 dolari S.U.A., creanță consolidată conform art.

21 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998.

În acest context, tribunalul a arătat că „în calitate

de codebitor garant solidar și indivizibil „ contestatorul a încheiat cu B.R.C.E.

– B. SA, în calitate de creditor garantat, contractul de garanție imobiliară

autentificat sub nr. 307/1998, prin care a constituit în favoarea băncii

ipoteca asupra imobilului proprietatea sa, situat administrativ în Medgidia,

str. Independenței, a garanta restituirea creditului acordat pentru SC F.R. SRL

Năvodari.

Prin urmare, în speță, nu se poate reține încălcarea

prevederilor art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/1998, întrucât cesiunea se

notifică debitorului cedat și nu garantului ipotecar.

De asemenea, și excepția prescripției dreptului de a

cere executarea silită, întemeiată de contestator pe dispozițiile art. 13 alin.

(5) din O.U.G. nr. 51/1998 a fost respinsă, ca nefondată, cu motivarea că

împotriva debitorului principal SC F.R. SRL s-a dispus prin sentința civilă nr.

2757/2001 deschiderea procedurii insolvenței, dată de la care au fost

suspendate de drept conform art. 35 din Legea nr. 64/1995, toate acțiunile

judiciare s-au extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului

sau bunurilor sale, iar potrivit art. 40 din lege deschiderea procedurii

suspendă orice termen de prescripție a acțiunilor prevăzute de art. 36. În

consecință, acest termen a fost suspendat până la data de 07 februarie 2008

când s-a închis procedura insolvenței.

În considerarea calității de codebitor garant solidar

al obligației, rezultă că termenul de prescripție a fost suspendat și față de

contestator având în vedere și dispozițiile art. 1045 și 1036 coroborat cu art.

1872 alin. (1) și art. 1873 C. civ.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs

contestatorul D.M., criticând-o pentru motivele de nelegalitate derivate din

încălcarea prevederilor de art. 399 C. proc. civ., invocând în drept și dispozițiile

art. 304

1

C. proc. civ.

În motivare, recurentul arată că, contrar celor

reținute de instanța de fond, în speță, nu sunt incidente prevederile art. 1872

alin. (l) C. civ., referitoare la întreruperea prescripției, deoarece are

calitatea de garant ipotecar și nu de codebitor solidar al obligației

principale.

Pe de altă parte, răspunderea solidară este

înlăturată, în cazul necomercianților, potrivit art. 42 alin. (3) C. com.,

astfel încât dreptul intimatei de a demara executarea silită este prescris

conform art. 13 alin. (5) din O.U.G. nr. 51/1998.

Ulterior, recurentul a arătat că imobilul ipotecat a

fost executat silit în cadrul lichidării SC F.R. SRL și l-a adjudecat, împreună

cu soția sa, la licitația din 19 aprilie 2006, astfel încât bunul a devenit

liber de sarcini conform mențiunilor din cartea funciară, iar contractul de

ipotecă nu mai există.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor

invocate raportat la prevederile art. 304 C. proc. civ. și având în vedere

înscrisurile noi depuse în această etapă procesuală, Curtea constată că este

fondat.

Astfel, imobilul ce a format obiectul contractului de

garanție imobiliară nr. 307/1998, în temeiul căruia intimata a început

executarea silită, este în prezent proprietatea tabulară a contestatorului și a

soției sale D.S.

Dreptul de proprietate, cu titlu de drept de

cumpărare, ca bun comun, s-a intabulat în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2440 din 14 septembrie 2006 încheiat cu ocazia licitației

publice organizate pentru lichidarea debitorului principal SC F.R. SRL, iar

bunul este liber de sarcini potrivit încheierii nr. 10653 din 4 octombrie 2006

a O.C.P.I. Constanța.

În consecință, prin stingerea ipotecii instituite

conform contractului de garanție imobiliară A.V.A.S. nu mai dispune de un titlu

executoriu valabil pentru continuarea executării silite începute cu atât mai

mult cu cât, părțile au încheiat un contract de garanție imobiliară și nu unul

de fidejusiune, astfel că, în speță sunt aplicabile și dispozițiile art. 42 alin.

(3) C. com., care înlătură răspunderea solidară pentru ipoteza în care una

dintre părți nu este comerciant.

Așa fiind, recursul contestatorului va fi admis în

conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (l) C. proc. civ., precum și

cererea de intervenție formulată de intervenienta D.S., având în vedere prevederile

art. 49 și 52 C. proc. civ. și respectiv calitatea intervenientei de

proprietar, cu titlu de bun comun al imobilului ce a format obiectul

contractului de garanție din litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de contestatorul D.M. împotriva

sentinței nr. 151 din 1 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a VI-a comercială, pe care o modifică  în sensul că admite contestația la

executare și anulează formele de

executare

pornite de A.V.A.S. BUCUREȘTI în baza titlului executoriu

comunicat prin

adresa nr. 2022 din 28 februarie 2008.

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de

intervenienta D.S.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie

2010.