ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 304/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, reclamanta P.N. a chemat în judecată C.J.P. Constanța, solicitând anularea hotărârii nr. 31863 din 14 mai 2009 emisă de pârâtă și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că hotărârea contestată este nelegală și netemeinică, întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, în baza Tratatului de la Craiova, calitate dovedită prin acte și declarații de martori. Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 253/ CA din 26 iunie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei și a stabilit calitatea reclamantei de beneficiară a Legii nr. 189/2000 cu consecința acordării drepturilor începând cu data de 01 ianuarie 2009. Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: A considerat că potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 105/1999, beneficiază de prevederile legale, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv s-a refugiat în altă localitate decât cea de domiciliu.

A constatat că strămutarea familiei reclamantei din localitatea de domiciliu în altă localitate în cursul lunii septembrie 1940 s-a datorat persecuțiilor etnice instituite de regimul instaurat în perioada respectivă ca urmare a Tratatului de la Craiova. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta, C.J.P. Constanța, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei. În cuprinsul motivelor de recurs, pârâta a arătat că soluția pronunțată în cauză este netemeinică întrucât reclamanta, născută în localitatea de refugiu nu a suferit persecuții din motive etnice. Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtă, din considerentele ce se vor arăta în cele ce succed.

Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederilor legale, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu. În cauză, se reține că familia reclamantei a fost strămutată din Bulgaria în România, în cursul lunii septembrie 1940, iar reclamanta s-a născut la data de 18 aprilie 1944, în timpul refugiului părinților săi în localitatea Saligny. Efectele refugiului s-au răsfrânt și asupra reclamantei, de la data nașterii, care se situează în intervalul de timp avut în vedere de legea menționată.

Prima instanță a observat corect că Legea nr. 189/2000 nu face nici o diferență în legătură cu persoanele cărora le sunt aplicabile dispozițiile legii, în sensul că nu stipulează în mod expres că nu pot beneficia de prevederile acesteia copiii concepuți și născuți după refugiul părinților. Prin urmare, față de împrejurarea că intimata reclamantă s-a născut în intervalul de timp avut în vedere de Legea nr. 189/2008 într-o localitate în care s-au refugiat părinții săi și întrucât actul normativ evocat nu distinge în ceea ce privește persoanele refugiate care beneficiază de drepturile reglementate în cuprinsul său, Înalta Curte constată că recursul pârâtei este nefondat, astfel că, în temeiul art. 312 C. proc.

civ., acesta va fi respins, ca atare, menținându-se hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P. Constanța împotriva sentinței civile nr. 253/ CA din 26 iunie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2010.