ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2679/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin contestația formulată la instanța de contencios

administrativ, reclamantul V.F. a chemat în judecată C.J.P. Constanța

solicitând anularea Hotărârii nr. 31380 din 2 decembrie 2008 prin care i s-a

respins cererea pentru stabilirea calității de persoană strămutată din motive

etnice potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

În motivarea cererii

reclamantul a arătat că s-a născut la data de 26 mai 1944 în localitatea Corbu, județul Constanța, după strămutarea părinților săi din motive etnice, în urma

Tratatului de la Craiova din anul 1940.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința

civilă nr. 34/C din 15 ianuarie 2009 a admis acțiunea formulată de reclamant, a

anulat Hotărârea nr. 31380 din 2 decembrie 2008 emisă de C.J.P. Constanța. A

constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000

pentru perioada 26 mai 1944- 6 martie 1945 și a obligat pârâta să emită o hotărâre în acest sens.

Pentru a se pronunța astfel

prima instanță a reținut că reclamantul, fiind născut în perioada de strămutare

a familiei sale a suferit condițiile precare de viață alături de aceasta în

zona de strămutare.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs C.J.P. Constanța criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Recurenta a susținut în

esență că reclamantul nu se încadrează în prevederile art. 1 din O.G. nr. 105/1999

aprobată prin Legea nr. 189/2000 întrucât nu a dovedit faptul că a suferit efectiv

persecuțiile etnice, nefiind născut la data refugierii părinților săi.

Recursul este nefondat

pentru următoarele considerente:

În cauză nu se contestă că

părinții reclamantului s-au refugiat în anul 1940 din Caliacra –Bulgaria în

România.

Potrivit prevederilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se într-una din situațiile

enumerate în dispozițiile normative menționate.

Din interpretarea

teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, din

motive etnice, în perioada arătată.

Având în vedere că

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor

exercitate din motive etnice, prin persoane persecutate trebuie înțeles atât

persoanele care au suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea

care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care

s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor

care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost

strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel

toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.

În cauză este necontestat că

reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care familia sa a fost nevoită

să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași prejudicii pe

care le-a suferit și aceasta ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

În consecință, pentru

motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat,

menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P. Constanța împotriva sentinței civile nr. 34 din 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 mai 2009.