ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2352/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 6 noiembrie

2008, reclamantul E.D. a solicitat anularea Hotărârii nr. 31291 din 29

octombrie 2008 emisă de C.J.P. Constanța și recunoașterea calității de

beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană

strămutată din motive etnice, fiind născut în timpul strămutării părinților

săi, din Bulgaria în România, ca urmare a aplicării Tratatului de la Craiova

din 1940.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a

pronunțat sentința civilă nr. 958/ CA din 10 decembrie 2008 prin care a admis

acțiunea, a anulat Hotărârea nr. 31291 din 29 octombrie 2008 emisă de pârâtă și

a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000,

pentru perioada 20 august 1941 – 6 martie 1945, drepturile urmând a fi

stabilite începând cu data de 1 septembrie 2007.

Hotărând astfel, instanța de

fond a reținut că reclamantul  s-a născut la data de 20 august 1941, dată la

care părinții săi erau strămutați din motive etnice, din localitatea de

domiciliu și a dobândit prin naștere statutul de strămutat, îndeplinind

condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru acordarea

drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.J.P. Constanța, solicitând casarea hotărârii și

respingerea acțiunii formulate de E.D.

Recurenta a susținut, în

esență, că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în

condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind

prevederile referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de

strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de

persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale susmenționate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana,

cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive

etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât

cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din

localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de

persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal

instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au

fost strămutați are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data

nașterii lui și până la data limită prevăzută de lege.

Situația de refugiat a

rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile autentice

ale martorilor P.V. și I.E., situația de avere imobilă rurală și actele de

stare civilă ale reclamantului și ale părinților săi.

Interpretarea dată de

instanță este legală și nu adaugă la lege

În consecință, soluția

instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în

baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta C.J.P. Constanța împotriva sentinței civile nr. 958/ CA din 10

decembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 mai 2009.