ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2772/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului

administrativ la data de 18 decembrie 2008, reclamantul S.G. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâta C.J.P. Constanța, să se dispună anularea Hotărârii nr. 31368 din 28

noiembrie 2008, prin care i s-a respins cererea privind recunoașterea calității

de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,

cu modificările și completările ulterioare.

Motivându-și cererea,

reclamantul a arătat, în esență, că s-a născut la 6 mai 1943, în perioada

refugiului părinților săi în România, din satul Fundeni - județul Caliacra

(Bulgaria), în baza Tratatului de la Craiova din 1940.

Prin sentința civilă nr. 19/CA

din 12 ianuarie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului S.G.,

a anulat Hotărârea nr. 31368 din 28 noiembrie 2008 emisă de C.J.P. Constanța, recunoscând

reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 și dispunând emiterea

de către pârâtă a unei hotărâri în sensul acordării drepturilor prevăzute de

lege.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, instanța de fond a reținut că, din materialul probator administrat în

cauză, rezultă că reclamantul a făcut dovada că părinții săi au fost strămutați

din Bulgaria în România, în anul 1940, reclamantul fiind născut în perioada de

refugiu.

Împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de Apel Constanța a declarat recurs pârâta C.J.P. Constanța.

Recurenta critică sentința

pronunțată de instanța de fond, considerând că reclamantul nu este îndreptățit

să beneficieze de drepturile prevăzute de lege, deoarece nefiind născut și nici

măcar conceput la data strămutării părinților săi, nu și-a schimbat domiciliul

în altă localitate, ca urmare a persecuției exercitate din motive etnice.

Totodată, recurenta mai

arată că Tratatul româno-bulgar încheiat la Craiova în septembrie 1940 a avut o perioadă limitată de 3 luni pentru punere în aplicare, de la data schimbului

instrumentelor de ratificare, astfel că nu se poate considera că nașterea

reclamantului s-a produs în perioada de strămutare.

Examinându-se sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză,

precum și cu dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este

nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de

prevederile ordonanței menționate persoana, cetățean român, care în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții pe motive etnice, printre situațiile prevăzute de lege fiind și aceea a

strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu (art. 1 lit. c)).

Prin Normele pentru

aplicarea ordonanței aprobate prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în

altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate,

refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca

urmare unui tratat bilateral.

Înscrisurile depuse la

dosarul cauzei evidențiază cu claritate că reclamantul s-a născut pe teritoriul

României, în localitatea Văleni, județul Constanța, la data de 6 mai 1943, după

ce părinții acestuia au fost obligați să se refugieze din satul Fundeni,

județul Caliacra, de pe teritoriul cedat Bulgariei prin Tratatul de la Craiova din septembrie 1940.

Având în vedere că

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor

exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât

persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care

au îndurat persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor

care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost

strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel

toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este

necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi

au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit

aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a îndurat familia sa

ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Dacă legiuitorul a înțeles

să acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor al persoanei strămutate

– așa cum prevăd dispozițiile art. 3 din O.G. nr. 105/1999 - a fortiori trebuie

să beneficieze de drepturile compensatorii acordate și copilul născut în

perioada de strămutare a părinților.

Nu poate fi primită critica

din recurs, potrivit căreia, ca urmare a faptului că Tratatul româno-bulgar a

avut o perioadă limitată de punere în aplicare, persoanele născute după

scurgerea celor 3 luni nu ar mai putea fi considerate strămutate. Această

concluzie rezultă din împrejurarea că actul normativ prin care s-au acordat

drepturile compensatorii nu cuprinde vreo limitare în această privință.

În cauză, se observă că

reclamantul a făcut dovada că părinții săi au fost strămutați din Bulgaria în

România, ca urmare a schimbului de populații reglementat prin Tratatul încheiat

la Craiova, în septembrie 1940.

Ca urmare, nu se poate

refuza reclamantului beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,

sub motivația că s-a născut la 15 februarie 1942, după strămutarea părinților

săi.

Rezultă că instanța de fond

a pronunțat o sentință temeinică și legală, iar recursul declarat urmează a fi

respins, ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P. Constanța împotriva sentinței civile nr. 19/CA din 12 ianuarie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 mai 2009.