ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 974/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 974/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 2 septembrie 2008 reclamantul P.H. a solicitat anularea Hotărârii nr. 5579
din 31 martie 2006 emisă de C.J.P. Tulcea și recunoașterea calității de
beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană
strămutată din motive etnice, fiind născut în timpul strămutării părinților săi
din Bulgaria în România, ca urmare a schimbului de populație efectuat în urma
Tratatului Româno - Bulgar semnat la Craiova în 1940.
Curtea
de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios
administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 789/ CA din 6
octombrie 2009, prin care a admis acțiunea, a anulat Hotărârea nr. 5579 din 31
martie 2006 emisă de pârâtă și a obligat pârâta să recunoască reclamantului
calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a născut la
data de 30 martie 1942, dată la care părinții săi erau strămutați din motive
etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere statutul de
strămutat, îndeplinind condițiile prevăzute de art. (1) lit. c) din Legea nr. 189/2000
pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.
împotriva
acestei sentințe a declarat recurs pârâta C.J.P. Tulcea, solicitând casarea
hotărârii și respingerea acțiunii formulate de P.H.
Recurenta a susținut, în esență, că hotărârea instanței de fond este
lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002
nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de
strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de
persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale susmenționate.
Recursul este
nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000,
beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetățean român, care în perioada
regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie
1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c)
a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin
Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2,
persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu, le-au fost
asimilate și cele expulzate, refugiate precum și cele care au făcut obiectul
unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum
strămutarea din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o
modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod
legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții
au fost strămutați are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data
nașterii lui și până la data limită prevăzută de lege.
Situația de refugiat a rezultat din probele administrate în cauză
respectiv Declarațiunea și Situația de avere imobilă rurală a părinților
reclamantului, din comuna Doimuslav, satul Capaelia, județul Durostor (filele
11 și 15 dosar fond) și copiile actelor de stare civilă ale reclamantului și
ale părinților săi.
Interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege.
În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se
privește ca nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâta C.J.P. Tulcea împotriva sentinței civile nr. 789/ CA din 6 octombrie 2008
a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 20 februarie 2009.