ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4855/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4855/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4422/121/2007

pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții S.I.D., M.A.B., D.I.M. și C.D.A. au

solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu

cu pârâta Primăria Municipiului Galați, să dispună anularea parțială a

dispoziției nr. 3320/SR din 22 martie 2007 emisă de pârâtă și restituirea în

natură a loturilor nr. 3 și 4 și, parțial, a terenului liber de construcții

cuprins în lotul cu nr. 1, precum și a părții din construcția nerestituită

reclamanților aflată în lotul cu nr. 1 din imobilul situat în Galați.

Prin întâmpinare, pârâtul Municipiul Galați a

invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Galați,

Primăriei Municipiului Galați, Consiliului Local Galați și a Primarului Municipiului

Galați întrucât, în conformitate cu adresa nr. 33612 din 17 aprilie 2007 emisă

de C.S.M.D. Galați, A.N.S. (Ministerul Tineretului și Sportului) deține în

proprietate imobilul și terenul din Galați, dat în administrare C.S.M.D.

Pentru acest motiv, s-a solicitat

introducerea în cauză a Statului Român, prin reprezentanții săi legali,

Ministerul Tineretului și Sportului București și C.S.M.D. Galați.

A fost, totodată, formulată și

cerere de chemare în garanție a Statului Român, prin reprezentanții săi legali,

Ministerul Tineretului și Sportului București și C.S.M.D. Galați.

De asemenea, s-a solicitat

introducerea în cauză a Statului reprezentat prin Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor - București și Ministerul Finanțelor Publice (care,

în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 247/2005 reprezintă Statul

Român ca acționar al Fondului „Proprietatea").

S-a mai solicitat introducerea în

cauză a Ministerului Finanțelor Publice reprezentat prin D.G.F.P. Galați, în

calitate de administrator al domeniului public și privat al statului în

teritoriu.

Prin încheierea din 21 iunie 2007,

Tribunalul Galați a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâți a

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor București a Statului Român

prin Ministerul Finanțelor Publice precum și a D.G.F.P. Galați.

Totodată, prin aceiași încheiere,

s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de chemați în garanție, a

Ministerului Tineretului și Sportului - București și a C.S.M.D. Galați.

La termenul de judecată din 29

februarie 2008, în baza art. 164 C. proc. civ., s-a dispus conexarea dosarului

nr. 22/121/2008 la dosarul 4422/121/2007.

Prin acțiunea civilă ce a format

obiectul dosarului 22/121/2008, reclamanții au solicitat anularea dispoziției

nr. 2417 din 6 decembrie 2007 emisă de A.N.S. și restituirea în natură a

suprafeței de teren de 4508,36 mp situată în Galați, teren individualizat în

Planul de situație anexă la dispoziția nr. 3320/SR din 22 martie 2007 emisă de

Primarul Municipiului Galați sub denumirea de lot 3, aflat în incinta Arenei de

Tenis.

Prin sentința civilă nr. 1515 din 28

noiembrie 2008, Tribunalul Galați a respins ca nefondată excepția lipsei

calității procesuale pasive a Municipiului Galați și a Primarului Municipiului

Galați, a respins ca fiind lipsite de obiect excepția lipsei calității

procesuale pasive a Primăriei Municipiului Galați și Consiliului Local al

Municipiului Galați și a respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a

Statului Român prin A.N.S. și a C.S.M.D. Galați.

S-au admis contestațiile formulate

de reclamanți și, în consecință, s-a anulat în parte dispoziția nr.

3320/SR/2007 emisă de Primarul Municipiului Galați și s-a dispus restituirea în

natură și în totalitate către reclamanți a lotului nr. 4 din Schița anexă la raportul

de expertiză ( lot format din teren în suprafață de 2942.35 mp) precum și

restituirea în natură și în parte a lotului nr. 1 din schița anexă la raportul

de expertiză topometrică, respectiv a terenului liber de construcții.

Prin aceeași sentință civilă s-a

anulat dispoziția nr. 2417 din 6 decembrie 2007 emisă de A.N.S. și s-a dispus

restituirea în natură către reclamanți a suprafeței de teren de 4508,36 mp

situată în Galați (teren individualizat în schița anexă la raportul de

expertiză identificat prin lotul nr. 3).

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut, pe baza probelor administrate în cauză, că

reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în

înțelesul Legii nr. 10/2001.

De asemenea, s-a constatat că atât

Municipiul Galați cât și Primarul Municipiului Galați au calitate procesuală

pasivă deoarece primul are în proprietate terenurile revendicate, iar cel de al

doilea a emis dispoziția nr. 3320 din 22 martie 2007.

Referitor la chematele în garanție,

Statul Român prin A.N.S. și a C.S.M.D. Galați s-a reținut că acestea trebuie să

figureze în proces, întrucât au calitatea de pârâți prin conexarea dosarului

nr. 22/121/2008, iar reclamanții au solicitat și anularea dispoziției nr. 2417

din 6 decembrie 2007 emisă de Agenția Națională pentru Sport.

Pe fondul cauzei, având în vedere

concluziile raportului de expertiză, s-a reținut că cele două contestații sunt

întemeiate.

Împotriva sentinței civile nr. 1515

din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Galați, în termen legal au declarat apel

Municipiul Galați prin Primar D.N., A.S.C.S. Dunărea invocând nelegalitatea și

netemeinicia acesteia.

Prin decizia civilă nr. 126A din 14

aprilie 2009, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de Municipiul

Galați prin Primar și a schimbat în parte sentința civilă atacată în sensul că

a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin despăgubiri conform Titlului VII

din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul - teren identificat ca fiind lotul nr. 1

din schița anexă la raportul de expertiză, în suprafață de 2189,83 mp.

Apelul declarat de pârâtele A.N.S.C.S.

Dunărea a fost respins ca nefondat.

Pentru a pronunța această decizie,

instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:

În mod eronat Tribunalul a dispus

restituirea în natură către reclamanți a lotului nr. 1 în condițiile în care,

din schițele topo depuse la dosar, rezultă că suprafața restituită este ocupată

în procent de peste 50% de construcții de utilitate publică, iar terenul liber

de construcții la care fac referire reclamanții deservește activitatea și

accesul în incinta Teatrului Muzical Galați, fiind incidente în speță

dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată.

În aceste condiții, restituirea

terenului identificat ca fiind lotul nr. 1 din schița anexă la raportul de

expertiză se poate realiza prin echivalent sub forma despăgubirilor în

condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, care în opțiunea legiuitorului

nu vine în contradicție cu spiritul Legii nr. 10/2001, respectiv cu caracterul

reparator al acesteia.

Jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului a stabilit faptul că „dreptul la despăgubiri se naște odată

cu producerea prejudiciului". Un drept de creanță de această natură

constituie un bun și deci reprezintă un drept de proprietate în înțelesul avut

în vedere de art. 1 paragraful 1 teza I din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană.

În ceea ce privește primul motiv de

nelegalitate invocat în apelul declarat de pârâtele A.N.S.C.S. Dunărea,

instanța de apel a reținut că tribunalul a soluționat corect excepția

tardivității atât timp cât reclamanții au tăcut dovada că s-au adresat

Primarului Municipiului Galați în anul 2001, notificarea fiind înregistrată sub

nr. 258 din 22 iunie 2001 la B.E.J. M.T.

Față de această situație, se constată

că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 22 alin. (4) din Legea nr.

10/2001, reclamanții făcând pe deplin dovada că au respectat termenul de 6 luni

prevăzut de legea specială.

De asemenea, s-a considerat că și

excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâte a fost în mod

corect respinsă de prima instanță atât timp cât din actele de stare civilă și

certificatele de moștenitori, rezultă că reclamanții S.I.D. și M.A.B. sunt

descendenți ai defunctei S.E., fiind incidente dispozițiile art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001.

Astfel, S.M.I. dobândește în urma

căsătoriei numele de D. și decedează la data de 28 martie 1999 conform

certificatului de deces aflat la dosar. Aceasta a avut ca părinți pe I. și E.

potrivit certificatelor de naștere și de deces depuse în cauză.

Moștenitorii defunctei D.M.I. sunt

reclamanții C.D.A. și D.A.M. conform certificatului de moștenitor nr. 47 din 13

mai 1999 eliberat de BNP S.C., astfel încât și acești reclamanți își justifică

calitatea procesuală activă, fiind descendenți ai defunctei S.E.

Nici ultimul motiv de apel prin care s-a

susținut că suprafața terenului ce a aparținut autoarei S.E. era de fapt cu

2500 mp, mai mic decât cel stabilit prin expertiza topometrică, nu a fost

apreciat ca fiind fondat, instanța de apel comparând schița din 1937 și pe cea

din anexa 1 la motivele de apel formulate de Municipiul Galați și concluzionând

că acestea cuprind aceeași suprafață de teren.

Împotriva deciziei civile nr. 126 A

din 14 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în termen legal au

declarat și motivat recurs reclamanții S.I.D., M.A.B., D.I.M. și C.D.A. și

chemații în garanție Clubul Sportiv Municipal Dunărea Galați și Ministerul

Educației, Cercetării Tineretului și Sportului.

formulează următoarele critici de nelegalitate, întemeiate pe dispozițiile art.

304 pct. 6 și 9 C. proc. civ.:

Suprafața liberă de construcții din lotul nr. 1

(1040.67 mp) poate fi restituită în natură deoarece nu deservește activitatea și

accesul în incinta teatrului, care se face din str., iar reclamanții nu au

solicitat restituirea în natura și a esplanadei teatrului.

În plus, în ședința publica din 9 aprilie 2009

când s-au pus concluzii pe fondul cauzei, reprezentantul Municipiului Galați a

achiesat la cererea reclamanților de restituire în natură a suprafeței de

1040.67 mp.

Față de solicitările reprezentantului

Municipiului Galați în concluziile sale orale, prin decizia recurată, instanța

de apel a acordat mai mult decât a solicitat apelantul Municipiul Galați, fiind

incidente în cauza dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ.

În mod greșit instanța de apel a considerat ca

suprafața de 1040.67 mp teren liber de construcții din lotul nr. 1, ar fi

necesară pentru funcționarea Teatrului Muzical Galați, atâta timp cât accesul

în teatrul se face direct din str., iar accesul la magazia aflată în apropriere

nu se face prin lotul nr. 1. Prin urmare, nu se poate considera că terenul

liber de construcții ar deservi activitatea și accesul în incinta Teatrului

Muzical Galați.

Se solicită admiterea recursului și

modificarea în parte a deciziei apelate în sensul restituirii în natură către

recurenții-reclamanți a suprafeței de 1040.67 mp teren liber de construcții

aflat în lotul 1.

critică decizia pronunțată de instanța de apel pentru următoarele motive:

Curtea de Apel Galați a soluționat greșit

excepția tardivității notificării și excepția lipsei calității procesuale

active a reclamanților.

În ceea ce privește excepția tardivității

notificării, recurenta arată că reclamanții au adresat notificare pentru

restituirea imobilului la data de 17 iunie 200, după expirarea termenului

prevăzut de Legea nr. 10/2001, ceea ce atrage, conform art. 21 alin. (5) pierderea

dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin

echivalent.

Reclamanții nu pot invoca incidența art. 23

alin. (4) din Lege întrucât acest text se referă doar la situația în care

persoana îndreptățită la restituire nu cunoaște unitatea deținătoare. Imobilul

a cărei restituire se solicită este deținut de A.N.S. și aflat în administrarea

C.S.M. Dunărea, terenul are destinație sportivă iar pe acest teren se află de

peste 20 de ani arene de tenis, astfel încât reclamanții puteau afla, prin

minime diligențe, cine este deținătorul acestui teren.

Se susține și nelegalitatea deciziei recurate

sub aspectul dezlegării date excepției lipsei calității procesuale active a

reclamanților.

Recurentul arată că actele de stare civilă

depuse de către reclamanți nu atestă legătura de rudenie între aceștia și

persoana deposedată de imobil și nici decesul persoanei deposedate S.E., așa

cum prevede art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în actele de stare civilă

depuse existând o serie de neconcordanțe.

Se mai arată că, în raportul de expertiză

efectuat, expertul nu a precizat modul în care a stabilit faptul că suprafața

imobilului este de 15645 mp teren, în condițiile în care, în actul de

proprietate, suprafața imobilului este în unități vechi de măsura (30 stânjeni

lățime și 84 stânjeni lungime) și nu în mp.

Cercetării Tineretului și Sportului formulează următoarele motive de recurs

întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:

În speța dedusă judecății este vorba de două

imobile distincte de vreme ce prin notificarea adresată Primăriei Galați în

anul 2001 și înregistrată sub nr. 258 din 22 iunie 2001 se solicita restituirea

imobilului situat în Galați, iar prin notificarea adresată în anul 2007

recurentei și soluționată prin dispoziția nr. 2417 din 06 decembrie 2007 se

solicită restituirea imobilului situat în Galați. Prin urmare, reclamanții

aveau obligația de a formula două notificări distincte, pentru fiecare din cele

două imobile, iar notificarea depusă în anul 2007 prin care se solicită

restituirea imobilului din Galați, este în afara termenului prevăzut de art. 22

alin. (1) din Legea 10/2001 și, pe cale de consecință, aceasta a fost corect

soluționată prin dispoziția nr. 2417 din 06 decembrie 2007.

Analizând decizia recurată în limita

criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că

recursurile nu sunt fondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele

considerente:

critici de nelegalitate întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc.

civ., ambele raportate la dezlegarea dată de instanța de apel sub aspectul

cererii de restituire a terenului în suprafață de 1040.67 mp cuprins în lotul

nr. 1 din imobil.

În temeiul art. 304 pct. 6 C. proc.

civ. se susține că, prin acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru

această suprafață de teren, în condițiile în care reprezentantul Municipiului

Galați a achiesat la cererea reclamanților de restituire în natură, instanța de

apel a acordat mai mult decât a solicitat apelantul Municipiul Galați, ceea ce

atrage modificarea deciziei în temeiul acestui motiv de recurs.

Critica nu este fondată.

Prin apelul formulat în cauză,

pârâtul Municipiul Galați a criticat soluția pronunțată de Tribunalul Galați,

susținând greșita restituire în natură a suprafeței de 1040,67 mp teren

cuprinsă în lotul 1 și arătând că pentru acest lot pot fi acordate numai măsuri

reparatorii în echivalent, așa cum prevede art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,

întrucât terenul liber de construcții, deservește construcții de utilitate

publică.

Este adevărat că, în cuprinsul

încheierii de la termenul de judecată din data de 09 aprilie 2009, se

consemnează că apelantul Primarul Municipiului Galați, prin reprezentant,

solicită „restituirea în natură a suprafeței de 1040,67 mp”, însă in aceeași

încheiere se menționează deopotrivă și că același apelant-pârât solicită

„admiterea apelului astfel cum a fost formulat”. Or, prin cererea de apel,

pârâtul Municipiul Galați susținuse acordarea de măsuri reparatorii în

echivalent pentru întregul teren identificat în cauză ca fiind lotul 1.

În această situație, Înalta Curte

apreciază că este vorba despre o eroare materială cuprinsă în încheierea

menționată, cu atât mai mult cu cât, în cauză, nu s-a făcut dovada că

reprezentantul pârâtului ar fi beneficiat de un mandat special care să-i dea

posibilitatea de a renunța la solicitările formulate prin calea de atac

promovată.

Față de aceste considerente, Înalta

Curte apreciază că nu se poate dispune modificarea deciziei recurate în temeiul

art. 304 pct. 6 C. proc. civ. în sensul celor menționate prin recursul declarat

de reclamanți.

Cu privire la aceeași suprafață de

teren, reclamanții susțin prin motivele de recurs și aplicarea greșită a legii,

solicitând admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

arătând că sunt îndreptățiți la restituirea în natură a suprafeței de 1040.67 mp

teren liber de construcții din lotul nr.1, întrucât această suprafață nu este

necesară pentru funcționarea Teatrului Muzical N.L. Galați, atâta timp cât

accesul în teatrul se face direct din str., iar accesul la magazia aflată în

apropriere nu se face prin lotul nr. 1.

Nici această critică nu este

fondată.

Situația de fapt stabilită în

privința lotului 1 de teren în baza raportului de expertiză efectuat, și care

nu mai poate fi reapreciată în calea de atac a recursului, a relevat că „lotul

1 de teren este folosit de teatrul muzical N.L. care a edificat unele

construcții (magazii de materiale, depozit pentru decoruri și recuzită), a

amenajat spațiul verde”, pe acest teren fiind construite „alei de acces și

trotuare”.

Suprafața de teren identificată ca

fiind liberă de construcții este de 1040,67 mp.

Însă, față de poziționarea terenului

în litigiu, aflat în imediata vecinătate a clădirii teatrului, între esplanada

teatrului (intrarea principală), clădirea teatrului și magazia care-l

deservește, și de împrejurarea că pe această suprafață de teren sunt

construite, potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat, alei de

acces și trotuare, se poate concluziona că terenul în suprafață de 1040,67 mp

este afectat de o servitute legală, asigurând normala folosință a teatrului și

a construcțiilor-anexă.

Prin urmare, în cauză sunt

aplicabile prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, instanța de

apel stabilind corect că, dată fiind destinația actuală a terenului în litigiu,

restituirea în natură solicitată de reclamanți nu este posibilă.

a indicat care sunt cazurile de casare sau de modificare reglementate de art.

304 C. proc. civ. pe care își întemeiază în drept criticile formulate prin

motivele de recurs. Dezvoltarea unora dintre motivele de recurs, respectiv a

celor prin care se critică soluționarea excepției tardivității formulării

notificării și a excepției lipsei calității procesual active, face posibilă

încadrarea lor, în temeiul art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în prevederile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 22 și art. 23 din Legea 10/2001.

Analizând decizia recurată din perspectiva

acestor motive de recurs, Înalta Curte constată că recursul declarat de chemata

în garanție C.S.M. Dunărea Galați nu este fondat.

În dezvoltarea motivului de recurs vizând

excepția lipsei calității procesual active a reclamanților, recurenta a

formulat mai multe susțineri și anume: neconcordanțele care apar în actele de

stare civilă și în titlul de proprietate cu privire la numele E.Z.S. în sensul

că aceasta figurează atât ca E.Z. cât și ca E.S., atât ca S. cât și ca S.K.,

lipsa unui certificat de deces pe numele S.E., lipsa unei notificări din partea

reclamantului M.A.B. în termenul legal prevăzut de Legea nr. 10/2001, ceea ce

echivalează cu neacceptarea succesiunii în termen legal, atrăgând și pentru

acest motiv, lipsa calității procesual active a reclamantului.

În ceea ce privește susținerile legate de

neconcordanțele de nume care apar în actele de stare civilă și în titlul de

proprietate exhibat, Înalta Curte apreciază că cenzurarea susținerilor

formulate ar presupune o analizare a probelor administrate în fazele procesuale

anterioare. Interpretarea dovezilor administrate este însă incompatibilă cu

natura căii de atac promovate și nu poate fi realizată în cadrul controlului

judecătoresc pe care aceasta îl declanșează și care poate viza exclusiv aspecte

de nelegalitate a deciziei atacate.

Față de considerentele menționate, neputându-se

cenzura decizia recurată sub aspectul concluziei pe care instanța de apel o

deduce din interpretarea probelor administrate în privința numelor diferite sub

care este menționată autoarea reclamanților, efectele juridice atrase de lipsa

unui certificat de deces pe numele S.E. nu au relevanță. Câtă vreme s-a

stabilit că autoarea reclamanților a figurat în acte de stare civilă și sub

numele de S.E.S., certificatul de moarte depus pe acest nume face dovada

decesului autoarei reclamanților.

Împrejurarea că reclamantul a acceptat în termen

legal succesiunea defunctei C.E.A. rezultă din certificatul de moștenitor nr.

25/2003 emis de BNP P., iar cesiunea de creanță având ca obiect dreptul de

creanță născut în temeiul Legii 10/2001, intervenită între S.I.D. și

reclamantul M.A.B. a făcut ca prin dispoziția nr. 3320/SR din 22 martie 2007

emisă de Primăria Municipiului Galați, restituirea imobilului să fie dispusă și

față de această parte.

Prin urmare, a fost dovedită

acceptarea succesiunii de către reclamantul M.A.B., astfel încât și acest

argument formulat în susținerea excepției lipsei calității procesuale active

apare ca nefondat.

Sub aspectul soluționării excepției tardivității

notificării formulate de reclamanți, reținută prin dispoziția 2417 din 06

decembrie 2007 emisă de A.N.S., Înalta Curte apreciază, de asemenea, hotărârea

recurată ca fiind legală.

Prin notificarea înregistrată sub nr. 258 din 22

iunie 2001, reclamanții au solicitat Primarului Municipiului Galați ca, în

temeiul Legii 10/2001, să dispună restituirea în natură a terenului în

suprafață de 15.6456 mp și a construcției care a aparținut autoarei lor, E.S.

Potrivit art. 22 alin. (4) din Legea

nr. 10/2001, notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricărei

autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului de 6 luni în

care aceasta trebuia formulată, chiar dacă a fost adresată altei unități decât

cea care deține imobilul. În situația în care, persoana juridică notificată

deține numai o parte din bunurile imobile solicitate, va emite decizia de

retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține și va comunica

persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică

deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat [art. 27 alin. (1) și (2)].

Legea prevede, în alin. (4) al art. 27 că, în această situație, termenul de 6

luni pentru formularea notificării curge de la data primirii comunicării

privind unitatea deținătoare a respectivei părți din imobil.

Prin urmare, prin notificarea înregistrată sub

nr. 258 din 22 iunie 2001 la Primăria Municipiului Galați, petenții au făcut dovada respectării termenului de 6 luni prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea

10/2001 în care aceasta trebuia formulată.

Prin dispoziția nr. 3320/SR din 22 martie 2007,

Primarul Municipiului Galați a dispus restituirea parțială în natură a

imobilului solicitat, fără însă a respecta obligațiile prevăzute de art. 27

alin. (29 din Legea 10/2001 și a comunica petenților că pentru o parte din

terenul a cărui restituire au cerut-o, Primăria Municipiului Galați nu are

calitatea de unitate deținătoare în sensul legii de retrocedare. Numai prin

întâmpinarea depusă în prezenta cauză la data de 21 iunie 2007, intimata

Primăria Municipiului Galați a indicat deținătorul acestui teren ca fiind A.N.S.

În aplicarea alin. (4) al art. 27 din Legea

10/2001, numai de la data comunicării unității deținătoare a celeilalte părți

din imobil, curge termenul de 6 luni pentru formularea notificării către

această entitate.

Prin urmare, notificarea

înregistrată la data de 17 iulie 2007 este formulată înăuntrul termenului de 6

luni prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea 10/2001 și care, conform art. 27

alin. (4), a început să curgă de la data de 21 iunie 2007, dată la care, prin

întâmpinarea formulată în cauză, reclamanții au aflat care este unitatea

deținătoare a lotului 3 din terenul solicitat a fi restituit.

Nu se poate imputa persoanelor îndreptățite că

nu au efectuat diligențe pentru a afla deținătorul acestui lot de teren, legea

neimpunând astfel de obligații în sarcina persoanelor care înțeleg să urmeze

procedura prevăzută de legea de reparație. Dimpotrivă, legea prevede expres

prin art. 27 alin. (2) din Lege, îndatorirea persoanei juridice notificate de a

comunica persoanei îndreptățite datele persoanei fizice sau juridice

deținătoare a celeilalte părți din imobil. În cauză, unitatea notificată –

Primăria Municipiului Galați – nu și-a îndeplinit această obligație, iar

sancțiunea nerespectării acesteia nu trebuie să-i vizeze pe petenți prin

imputarea neefectuării unor diligențe în sensul identificării unității

deținătoare.

Criticile având ca obiect conținutul raportului

de expertiză efectuat în cauză nu pot fi analizate de instanța de recurs. Ele

se constituie în obiecțiuni la acest raportul de expertiză ce nu se pot încadra

în motivele de recurs limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ. și care

sunt incompatibile cu natura căii de atac exercitate.

garanție Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nu este

fondat.

Autoarea reclamanților a fost titulara dreptului

de proprietate asupra unui singur imobil, cel situat în str., în suprafață de

15.645 mp și construcție, acesta fiind imobilul care, în temeiul Decretului

111/1951, a trecut în proprietatea statului.

Împrejurarea că, ulterior preluării bunului de

către stat, imobilul a fost împărțit în mai multe loturi dintre care unul

deținut de recurent, nu determină concluzia că în cauză, ar fi vorba despre

imobile diferite care să nască pentru petenți obligația de a formula notificări

diferite.

Prin notificarea adresată Primăriei Municipiului

Galați, reclamanții au solicitat restituirea imobilului care a aparținut

autoarei lor, necunoscând la acel moment că unitatea notificată nu mai deține

unul dintre cele patru loturi de teren care, la data preluării de către stat,

formau un singur imobil. Prin urmare, necunoscând divizarea terenului,

administrarea lui de către entități diferite și ținând seama de faptul că

suprafața de teren ce a aparținut autoarei lor a reprezentat un singur imobil,

reclamanții au adresat în mod corect o singură notificare unității pe care o

considerau deținătoare a imobilului în ansamblul său, neputându-se reține în

cauză o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (1) teza 2 din Legea 10/2001.

Criticile vizând tardivitatea notificării

soluționată prin dispoziția nr. 2417 din 06 decembrie 2007 au fost analizate în

cadrul recursului declarat de chemata în garanție C.S.M. Dunărea Galați, astfel

încât Înalta Curte nu va reitera argumentele pentru care a apreciat că aceasta

nu este întemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312

alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile

declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile

declarate de reclamanții C.D.A., D.I.M., M.I.M. și S.D.I. și de chemații în garanție

C.S. Dunărea Galați și Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și

Sportului împotriva deciziei civile nr. 126 A din 14 aprilie 2009 a Curții de Apel

Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30

septembrie 2010.