ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4855/2010

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4422/121/2007 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții S.I.D., M.A.B., D.I.M. și C.D.A. au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Galați, să dispună anularea parțială a dispoziției nr. 3320/SR din 22 martie 2007 emisă de pârâtă și restituirea în natură a loturilor nr. 3 și 4 și, parțial, a terenului liber de construcții cuprins în lotul cu nr. 1, precum și a părții din construcția nerestituită reclamanților aflată în lotul cu nr. 1 din imobilul situat în Galați. Prin întâmpinare, pârâtul Municipiul Galați a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Galați, Primăriei Municipiului Galați, Consiliului Local Galați și a Primarului Municipiului Galați întrucât, în conformitate cu adresa nr. 33612 din 17 aprilie 2007 emisă de C.S.M.D.

Galați, A.N.S. (Ministerul Tineretului și Sportului) deține în proprietate imobilul și terenul din Galați, dat în administrare C.S.M.D. Pentru acest motiv, s-a solicitat introducerea în cauză a Statului Român, prin reprezentanții săi legali, Ministerul Tineretului și Sportului București și C.S.M.D. Galați. A fost, totodată, formulată și cerere de chemare în garanție a Statului Român, prin reprezentanții săi legali, Ministerul Tineretului și Sportului București și C.S.M.D. Galați. De asemenea, s-a solicitat introducerea în cauză a Statului reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - București și Ministerul Finanțelor Publice (care, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 247/2005 reprezintă Statul Român ca acționar al Fondului „Proprietatea"). S-a mai solicitat introducerea în cauză a Ministerului Finanțelor Publice reprezentat prin D.G.F.P.

Galați, în calitate de administrator al domeniului public și privat al statului în teritoriu. Prin încheierea din 21 iunie 2007, Tribunalul Galați a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâți a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor București a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice precum și a D.G.F.P. Galați. Totodată, prin aceiași încheiere, s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de chemați în garanție, a Ministerului Tineretului și Sportului - București și a C.S.M.D. Galați. La termenul de judecată din 29 februarie 2008, în baza art. 164 C. proc. civ., s-a dispus conexarea dosarului nr. 22/121/2008 la dosarul 4422/121/2007. Prin acțiunea civilă ce a format obiectul dosarului 22/121/2008, reclamanții au solicitat anularea dispoziției nr. 2417 din 6 decembrie 2007 emisă de A.N.S.

și restituirea în natură a suprafeței de teren de 4508,36 mp situată în Galați, teren individualizat în Planul de situație anexă la dispoziția nr. 3320/SR din 22 martie 2007 emisă de Primarul Municipiului Galați sub denumirea de lot 3, aflat în incinta Arenei de Tenis. Prin sentința civilă nr. 1515 din 28 noiembrie 2008, Tribunalul Galați a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Galați și a Primarului Municipiului Galați, a respins ca fiind lipsite de obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Galați și Consiliului Local al Municipiului Galați și a respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a Statului Român prin A.N.S.

și a C.S.M.D. Galați. S-au admis contestațiile formulate de reclamanți și, în consecință, s-a anulat în parte dispoziția nr. 3320/SR/2007 emisă de Primarul Municipiului Galați și s-a dispus restituirea în natură și în totalitate către reclamanți a lotului nr. 4 din Schița anexă la raportul de expertiză ( lot format din teren în suprafață de 2942.35 mp) precum și restituirea în natură și în parte a lotului nr. 1 din schița anexă la raportul de expertiză topometrică, respectiv a terenului liber de construcții. Prin aceeași sentință civilă s-a anulat dispoziția nr. 2417 din 6 decembrie 2007 emisă de A.N.S.

și s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a suprafeței de teren de 4508,36 mp situată în Galați (teren individualizat în schița anexă la raportul de expertiză identificat prin lotul nr. 3). Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, pe baza probelor administrate în cauză, că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în înțelesul Legii nr. 10/2001. De asemenea, s-a constatat că atât Municipiul Galați cât și Primarul Municipiului Galați au calitate procesuală pasivă deoarece primul are în proprietate terenurile revendicate, iar cel de al doilea a emis dispoziția nr. 3320 din 22 martie 2007. Referitor la chematele în garanție, Statul Român prin A.N.S.

și a C.S.M.D. Galați s-a reținut că acestea trebuie să figureze în proces, întrucât au calitatea de pârâți prin conexarea dosarului nr. 22/121/2008, iar reclamanții au solicitat și anularea dispoziției nr. 2417 din 6 decembrie 2007 emisă de Agenția Națională pentru Sport. Pe fondul cauzei, având în vedere concluziile raportului de expertiză, s-a reținut că cele două contestații sunt întemeiate. Împotriva sentinței civile nr. 1515 din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Galați, în termen legal au declarat apel Municipiul Galați prin Primar D.N., A.S.C.S. Dunărea invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.

Prin decizia civilă nr. 126A din 14 aprilie 2009, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de Municipiul Galați prin Primar și a schimbat în parte sentința civilă atacată în sensul că a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul - teren identificat ca fiind lotul nr. 1 din schița anexă la raportul de expertiză, în suprafață de 2189,83 mp. Apelul declarat de pârâtele A.N.S.C.S. Dunărea a fost respins ca nefondat.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente: În mod eronat Tribunalul a dispus restituirea în natură către reclamanți a lotului nr. 1 în condițiile în care, din schițele topo depuse la dosar, rezultă că suprafața restituită este ocupată în procent de peste 50% de construcții de utilitate publică, iar terenul liber de construcții la care fac referire reclamanții deservește activitatea și accesul în incinta Teatrului Muzical Galați, fiind incidente în speță dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată. În aceste condiții, restituirea terenului identificat ca fiind lotul nr. 1 din schița anexă la raportul de expertiză se poate realiza prin echivalent sub forma despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, care în opțiunea legiuitorului nu vine în contradicție cu spiritul Legii nr. 10/2001, respectiv cu caracterul reparator al acesteia.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit faptul că „dreptul la despăgubiri se naște odată cu producerea prejudiciului". Un drept de creanță de această natură constituie un bun și deci reprezintă un drept de proprietate în înțelesul avut în vedere de art. 1 paragraful 1 teza I din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană. În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate invocat în apelul declarat de pârâtele A.N.S.C.S. Dunărea, instanța de apel a reținut că tribunalul a soluționat corect excepția tardivității atât timp cât reclamanții au tăcut dovada că s-au adresat Primarului Municipiului Galați în anul 2001, notificarea fiind înregistrată sub nr. 258 din 22 iunie 2001 la B.E.J.

M.T. Față de această situație, se constată că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, reclamanții făcând pe deplin dovada că au respectat termenul de 6 luni prevăzut de legea specială. De asemenea, s-a considerat că și excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâte a fost în mod corect respinsă de prima instanță atât timp cât din actele de stare civilă și certificatele de moștenitori, rezultă că reclamanții S.I.D. și M.A.B. sunt descendenți ai defunctei S.E., fiind incidente dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Astfel, S.M.I. dobândește în urma căsătoriei numele de D. și decedează la data de 28 martie 1999 conform certificatului de deces aflat la dosar.

Aceasta a avut ca părinți pe I. și E. potrivit certificatelor de naștere și de deces depuse în cauză. Moștenitorii defunctei D.M.I. sunt reclamanții C.D.A. și D.A.M. conform certificatului de moștenitor nr. 47 din 13 mai 1999 eliberat de BNP S.C., astfel încât și acești reclamanți își justifică calitatea procesuală activă, fiind descendenți ai defunctei S.E. Nici ultimul motiv de apel prin care s-a susținut că suprafața terenului ce a aparținut autoarei S.E. era de fapt cu 2500 mp, mai mic decât cel stabilit prin expertiza topometrică, nu a fost apreciat ca fiind fondat, instanța de apel comparând schița din 1937 și pe cea din anexa 1 la motivele de apel formulate de Municipiul Galați și concluzionând că acestea cuprind aceeași suprafață de teren.

Împotriva deciziei civile nr. 126 A din 14 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în termen legal au declarat și motivat recurs reclamanții S.I.D., M.A.B., D.I.M. și C.D.A. și chemații în garanție Clubul Sportiv Municipal Dunărea Galați și Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului. 1. Prin recursul declarat, reclamanții formulează următoarele critici de nelegalitate, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ.: Suprafața liberă de construcții din lotul nr. 1 (1040.67 mp) poate fi restituită în natură deoarece nu deservește activitatea și accesul în incinta teatrului, care se face din str., iar reclamanții nu au solicitat restituirea în natura și a esplanadei teatrului.

În plus, în ședința publica din 9 aprilie 2009 când s-au pus concluzii pe fondul cauzei, reprezentantul Municipiului Galați a achiesat la cererea reclamanților de restituire în natură a suprafeței de 1040.67 mp. Față de solicitările reprezentantului Municipiului Galați în concluziile sale orale, prin decizia recurată, instanța de apel a acordat mai mult decât a solicitat apelantul Municipiul Galați, fiind incidente în cauza dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. În mod greșit instanța de apel a considerat ca suprafața de 1040.67 mp teren liber de construcții din lotul nr. 1, ar fi necesară pentru funcționarea Teatrului Muzical Galați, atâta timp cât accesul în teatrul se face direct din str., iar accesul la magazia aflată în apropriere nu se face prin lotul nr. 1. Prin urmare, nu se poate considera că terenul liber de construcții ar deservi activitatea și accesul în incinta Teatrului Muzical Galați.

Se solicită admiterea recursului și modificarea în parte a deciziei apelate în sensul restituirii în natură către recurenții-reclamanți a suprafeței de 1040.67 mp teren liber de construcții aflat în lotul 1. 2. Chemata în garanție C.S.M. Dunărea Galați critică decizia pronunțată de instanța de apel pentru următoarele motive: Curtea de Apel Galați a soluționat greșit excepția tardivității notificării și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților. În ceea ce privește excepția tardivității notificării, recurenta arată că reclamanții au adresat notificare pentru restituirea imobilului la data de 17 iunie 200, după expirarea termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001, ceea ce atrage, conform art. 21 alin. (5) pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

Reclamanții nu pot invoca incidența art. 23 alin. (4) din Lege întrucât acest text se referă doar la situația în care persoana îndreptățită la restituire nu cunoaște unitatea deținătoare. Imobilul a cărei restituire se solicită este deținut de A.N.S. și aflat în administrarea C.S.M. Dunărea, terenul are destinație sportivă iar pe acest teren se află de peste 20 de ani arene de tenis, astfel încât reclamanții puteau afla, prin minime diligențe, cine este deținătorul acestui teren. Se susține și nelegalitatea deciziei recurate sub aspectul dezlegării date excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților. Recurentul arată că actele de stare civilă depuse de către reclamanți nu atestă legătura de rudenie între aceștia și persoana deposedată de imobil și nici decesul persoanei deposedate S.E., așa cum prevede art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în actele de stare civilă depuse existând o serie de neconcordanțe.

Se mai arată că, în raportul de expertiză efectuat, expertul nu a precizat modul în care a stabilit faptul că suprafața imobilului este de 15645 mp teren, în condițiile în care, în actul de proprietate, suprafața imobilului este în unități vechi de măsura (30 stânjeni lățime și 84 stânjeni lungime) și nu în mp. 3. Chematul în garanție Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului formulează următoarele motive de recurs întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.: În speța dedusă judecății este vorba de două imobile distincte de vreme ce prin notificarea adresată Primăriei Galați în anul 2001 și înregistrată sub nr. 258 din 22 iunie 2001 se solicita restituirea imobilului situat în Galați, iar prin notificarea adresată în anul 2007 recurentei și soluționată prin dispoziția nr. 2417 din 06 decembrie 2007 se solicită restituirea imobilului situat în Galați.

Prin urmare, reclamanții aveau obligația de a formula două notificări distincte, pentru fiecare din cele două imobile, iar notificarea depusă în anul 2007 prin care se solicită restituirea imobilului din Galați, este în afara termenului prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea 10/2001 și, pe cale de consecință, aceasta a fost corect soluționată prin dispoziția nr. 2417 din 06 decembrie 2007. Analizând decizia recurată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente: 1. Recurenții reclamanți formulează critici de nelegalitate întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc.

civ., ambele raportate la dezlegarea dată de instanța de apel sub aspectul cererii de restituire a terenului în suprafață de 1040.67 mp cuprins în lotul nr. 1 din imobil. În temeiul art. 304 pct. 6 C. proc. civ. se susține că, prin acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru această suprafață de teren, în condițiile în care reprezentantul Municipiului Galați a achiesat la cererea reclamanților de restituire în natură, instanța de apel a acordat mai mult decât a solicitat apelantul Municipiul Galați, ceea ce atrage modificarea deciziei în temeiul acestui motiv de recurs. Critica nu este fondată.

Prin apelul formulat în cauză, pârâtul Municipiul Galați a criticat soluția pronunțată de Tribunalul Galați, susținând greșita restituire în natură a suprafeței de 1040,67 mp teren cuprinsă în lotul 1 și arătând că pentru acest lot pot fi acordate numai măsuri reparatorii în echivalent, așa cum prevede art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, întrucât terenul liber de construcții, deservește construcții de utilitate publică. Este adevărat că, în cuprinsul încheierii de la termenul de judecată din data de 09 aprilie 2009, se consemnează că apelantul Primarul Municipiului Galați, prin reprezentant, solicită „restituirea în natură a suprafeței de 1040,67 mp”, însă in aceeași încheiere se menționează deopotrivă și că același apelant-pârât solicită „admiterea apelului astfel cum a fost formulat”.

Or, prin cererea de apel, pârâtul Municipiul Galați susținuse acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru întregul teren identificat în cauză ca fiind lotul 1. În această situație, Înalta Curte apreciază că este vorba despre o eroare materială cuprinsă în încheierea menționată, cu atât mai mult cu cât, în cauză, nu s-a făcut dovada că reprezentantul pârâtului ar fi beneficiat de un mandat special care să-i dea posibilitatea de a renunța la solicitările formulate prin calea de atac promovată. Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că nu se poate dispune modificarea deciziei recurate în temeiul art. 304 pct. 6 C. proc. civ. în sensul celor menționate prin recursul declarat de reclamanți.

Cu privire la aceeași suprafață de teren, reclamanții susțin prin motivele de recurs și aplicarea greșită a legii, solicitând admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și arătând că sunt îndreptățiți la restituirea în natură a suprafeței de 1040.67 mp teren liber de construcții din lotul nr.1, întrucât această suprafață nu este necesară pentru funcționarea Teatrului Muzical N.L. Galați, atâta timp cât accesul în teatrul se face direct din str., iar accesul la magazia aflată în apropriere nu se face prin lotul nr. 1. Nici această critică nu este fondată. Situația de fapt stabilită în privința lotului 1 de teren în baza raportului de expertiză efectuat, și care nu mai poate fi reapreciată în calea de atac a recursului, a relevat că „lotul 1 de teren este folosit de teatrul muzical N.L.

care a edificat unele construcții (magazii de materiale, depozit pentru decoruri și recuzită), a amenajat spațiul verde”, pe acest teren fiind construite „alei de acces și trotuare”. Suprafața de teren identificată ca fiind liberă de construcții este de 1040,67 mp. Însă, față de poziționarea terenului în litigiu, aflat în imediata vecinătate a clădirii teatrului, între esplanada teatrului (intrarea principală), clădirea teatrului și magazia care-l deservește, și de împrejurarea că pe această suprafață de teren sunt construite, potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat, alei de acces și trotuare, se poate concluziona că terenul în suprafață de 1040,67 mp este afectat de o servitute legală, asigurând normala folosință a teatrului și a construcțiilor-anexă.

Prin urmare, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, instanța de apel stabilind corect că, dată fiind destinația actuală a terenului în litigiu, restituirea în natură solicitată de reclamanți nu este posibilă. 2. Chemata în garanție C.S.M. Dunărea Galați nu a indicat care sunt cazurile de casare sau de modificare reglementate de art. 304 C. proc. civ. pe care își întemeiază în drept criticile formulate prin motivele de recurs. Dezvoltarea unora dintre motivele de recurs, respectiv a celor prin care se critică soluționarea excepției tardivității formulării notificării și a excepției lipsei calității procesual active, face posibilă încadrarea lor, în temeiul art. 306 alin. (3) C. proc.

civ., în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 22 și art. 23 din Legea 10/2001. Analizând decizia recurată din perspectiva acestor motive de recurs, Înalta Curte constată că recursul declarat de chemata în garanție C.S.M. Dunărea Galați nu este fondat. În dezvoltarea motivului de recurs vizând excepția lipsei calității procesual active a reclamanților, recurenta a formulat mai multe susțineri și anume: neconcordanțele care apar în actele de stare civilă și în titlul de proprietate cu privire la numele E.Z.S. în sensul că aceasta figurează atât ca E.Z. cât și ca E.S., atât ca S. cât și ca S.K., lipsa unui certificat de deces pe numele S.E., lipsa unei notificări din partea reclamantului M.A.B.

în termenul legal prevăzut de Legea nr. 10/2001, ceea ce echivalează cu neacceptarea succesiunii în termen legal, atrăgând și pentru acest motiv, lipsa calității procesual active a reclamantului. În ceea ce privește susținerile legate de neconcordanțele de nume care apar în actele de stare civilă și în titlul de proprietate exhibat, Înalta Curte apreciază că cenzurarea susținerilor formulate ar presupune o analizare a probelor administrate în fazele procesuale anterioare. Interpretarea dovezilor administrate este însă incompatibilă cu natura căii de atac promovate și nu poate fi realizată în cadrul controlului judecătoresc pe care aceasta îl declanșează și care poate viza exclusiv aspecte de nelegalitate a deciziei atacate.

Față de considerentele menționate, neputându-se cenzura decizia recurată sub aspectul concluziei pe care instanța de apel o deduce din interpretarea probelor administrate în privința numelor diferite sub care este menționată autoarea reclamanților, efectele juridice atrase de lipsa unui certificat de deces pe numele S.E. nu au relevanță. Câtă vreme s-a stabilit că autoarea reclamanților a figurat în acte de stare civilă și sub numele de S.E.S., certificatul de moarte depus pe acest nume face dovada decesului autoarei reclamanților. Împrejurarea că reclamantul a acceptat în termen legal succesiunea defunctei C.E.A. rezultă din certificatul de moștenitor nr. 25/2003 emis de BNP P., iar cesiunea de creanță având ca obiect dreptul de creanță născut în temeiul Legii 10/2001, intervenită între S.I.D.

și reclamantul M.A.B. a făcut ca prin dispoziția nr. 3320/SR din 22 martie 2007 emisă de Primăria Municipiului Galați, restituirea imobilului să fie dispusă și față de această parte. Prin urmare, a fost dovedită acceptarea succesiunii de către reclamantul M.A.B., astfel încât și acest argument formulat în susținerea excepției lipsei calității procesuale active apare ca nefondat. Sub aspectul soluționării excepției tardivității notificării formulate de reclamanți, reținută prin dispoziția 2417 din 06 decembrie 2007 emisă de A.N.S., Înalta Curte apreciază, de asemenea, hotărârea recurată ca fiind legală. Prin notificarea înregistrată sub nr. 258 din 22 iunie 2001, reclamanții au solicitat Primarului Municipiului Galați ca, în temeiul Legii 10/2001, să dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 15.6456 mp și a construcției care a aparținut autoarei lor, E.S.

Potrivit art. 22 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricărei autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului de 6 luni în care aceasta trebuia formulată, chiar dacă a fost adresată altei unități decât cea care deține imobilul. În situația în care, persoana juridică notificată deține numai o parte din bunurile imobile solicitate, va emite decizia de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține și va comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat [art. 27 alin. (1) și (2)]. Legea prevede, în alin. (4) al art. 27 că, în această situație, termenul de 6 luni pentru formularea notificării curge de la data primirii comunicării privind unitatea deținătoare a respectivei părți din imobil.

Prin urmare, prin notificarea înregistrată sub nr. 258 din 22 iunie 2001 la Primăria Municipiului Galați, petenții au făcut dovada respectării termenului de 6 luni prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea 10/2001 în care aceasta trebuia formulată. Prin dispoziția nr. 3320/SR din 22 martie 2007, Primarul Municipiului Galați a dispus restituirea parțială în natură a imobilului solicitat, fără însă a respecta obligațiile prevăzute de art. 27 alin. (29 din Legea 10/2001 și a comunica petenților că pentru o parte din terenul a cărui restituire au cerut-o, Primăria Municipiului Galați nu are calitatea de unitate deținătoare în sensul legii de retrocedare. Numai prin întâmpinarea depusă în prezenta cauză la data de 21 iunie 2007, intimata Primăria Municipiului Galați a indicat deținătorul acestui teren ca fiind A.N.S.

În aplicarea alin. (4) al art. 27 din Legea 10/2001, numai de la data comunicării unității deținătoare a celeilalte părți din imobil, curge termenul de 6 luni pentru formularea notificării către această entitate. Prin urmare, notificarea înregistrată la data de 17 iulie 2007 este formulată înăuntrul termenului de 6 luni prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea 10/2001 și care, conform art. 27 alin. (4), a început să curgă de la data de 21 iunie 2007, dată la care, prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamanții au aflat care este unitatea deținătoare a lotului 3 din terenul solicitat a fi restituit. Nu se poate imputa persoanelor îndreptățite că nu au efectuat diligențe pentru a afla deținătorul acestui lot de teren, legea neimpunând astfel de obligații în sarcina persoanelor care înțeleg să urmeze procedura prevăzută de legea de reparație.

Dimpotrivă, legea prevede expres prin art. 27 alin. (2) din Lege, îndatorirea persoanei juridice notificate de a comunica persoanei îndreptățite datele persoanei fizice sau juridice deținătoare a celeilalte părți din imobil. În cauză, unitatea notificată – Primăria Municipiului Galați – nu și-a îndeplinit această obligație, iar sancțiunea nerespectării acesteia nu trebuie să-i vizeze pe petenți prin imputarea neefectuării unor diligențe în sensul identificării unității deținătoare. Criticile având ca obiect conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză nu pot fi analizate de instanța de recurs. Ele se constituie în obiecțiuni la acest raportul de expertiză ce nu se pot încadra în motivele de recurs limitativ prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. și care sunt incompatibile cu natura căii de atac exercitate. 3. Nici recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nu este fondat. Autoarea reclamanților a fost titulara dreptului de proprietate asupra unui singur imobil, cel situat în str., în suprafață de 15.645 mp și construcție, acesta fiind imobilul care, în temeiul Decretului 111/1951, a trecut în proprietatea statului. Împrejurarea că, ulterior preluării bunului de către stat, imobilul a fost împărțit în mai multe loturi dintre care unul deținut de recurent, nu determină concluzia că în cauză, ar fi vorba despre imobile diferite care să nască pentru petenți obligația de a formula notificări diferite.

Prin notificarea adresată Primăriei Municipiului Galați, reclamanții au solicitat restituirea imobilului care a aparținut autoarei lor, necunoscând la acel moment că unitatea notificată nu mai deține unul dintre cele patru loturi de teren care, la data preluării de către stat, formau un singur imobil. Prin urmare, necunoscând divizarea terenului, administrarea lui de către entități diferite și ținând seama de faptul că suprafața de teren ce a aparținut autoarei lor a reprezentat un singur imobil, reclamanții au adresat în mod corect o singură notificare unității pe care o considerau deținătoare a imobilului în ansamblul său, neputându-se reține în cauză o încălcare a prevederilor art. 22 alin. (1) teza 2 din Legea 10/2001.

Criticile vizând tardivitatea notificării soluționată prin dispoziția nr. 2417 din 06 decembrie 2007 au fost analizate în cadrul recursului declarat de chemata în garanție C.S.M. Dunărea Galați, astfel încât Înalta Curte nu va reitera argumentele pentru care a apreciat că aceasta nu este întemeiată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții C.D.A., D.I.M., M.I.M. și S.D.I. și de chemații în garanție C.S. Dunărea Galați și Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului împotriva deciziei civile nr. 126 A din 14 aprilie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2010.