ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2335/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2335/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.
5112 din 1 martie 2002 la Tribunalul Arad reclamantul D.C.Ș.T. a solicitat
anularea dispoziției nr. 8 din 14 ianuarie 2002 emisă de Primarul comunei
Gurahonț prin care i-a fost respinsă cererea de restituire în natură a
imobilului situat în comuna Gurahonț.
În motivarea contestației,
reclamantul a arătat că tatăl său D.T., în prezent decedat a cumpărat de la
proprietara tabulară W.O. căsătorită M. imobilul în litigiu, întocmindu-se un
înscris sub semnătură privată în acest sens, datat 1958.
Tribunalul Arad, secția civilă, prin
sentința civilă nr. 277 din 10 iunie 2002, menținută prin decizia civilă nr.
129 din 24 octombrie 2002 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, a respins
acțiunea cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada că autorul său a fost
titularul dreptului de proprietate a imobilului a cărui restituire în natură a
solicitat-o în condițiile Legii nr. 10/2001.
În termen legal, împotriva deciziei
civile nr. 129 din 24 octombrie 2002 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă,
a declarat recurs reclamantul D.C.Ș.T. solicitând casarea în temeiul art. 304
pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ. și susținând în esență că greșit instanța de
apel a reținut că nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunului în
litigiu deși prin hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat că tatăl
său, D.T. a cumpărat de la proprietara tabulară W.O. bunul în litigiu.
Recursul urmează să fie respins ca
nefondat pentru următoarele considerente:
În CF nr. 92 nr. top 43/a/1 Gurahonț
a figurat ca proprietar tabular W.O., căsătorită M.; în temeiul Decretului nr.
223/1974, la data de 6 martie 1976 prin decizie administrativă s-a dispus
preluarea imobilului în patrimoniul Statului Român.
Potrivit art. 1 din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1954 – 22 decembrie 1989, imobilele preluate în mod abuziv de
stat se restituie de regulă în natură iar în cazurile în care restituirea in
natură nu este posibilă se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.
Calitatea procesuală activă în
litigiile întemeiate pe actul normativ menționat au persoanele îndreptățite
care sunt, potrivit art. 3, lit. a), persoanele fizice, proprietari ai imobilelor
la data preluării în mod abuziv a acestora.
În regimul de carte funciară,
dreptul de proprietate nu se dobândește decât prin intabulare, proprietar
tabular al imobilului în litigiu figurează W.O., de la care Statul Român a
preluat bunul iar nu D.T., cum susține reclamantul.
Sentința civilă nr. 77 din 28 februarie 2002 a Judecătoriei
Gurahonț nu produce efecte decât de la data pronunțării și nu este opozabilă
Statului Român care nu a avut calitatea de parte.
W.O., căsătorită M., a înstrăinat,
cu act autentic, la 30 decembrie 1957 către D.T., D.F. și D.S. nr. top 43/a/2,
43/a/3 și 43/a/4 din CF nr. 92 Gurahonț iar aceștia și-au intabulat dreptul de
proprietate, nr. top. 43/a/1 însă din aceeași carte funciară (în litigiu) nu a
făcut obiectul vânzării.
Față
de considerentele menționate Curtea va respinge recursul ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de contestatorul D.C.Ș.T. împotriva deciziei nr. 129 din 24 octombrie
2002 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2004.