- Dosarul nr.
- 71/11/2
- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția penală
- Data
- 2 februarie 2011
Decizia nr. 370/2011 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 71/11/2 — recurs împotriva sentinței nr. 72/2010 a Curții de Apel Alba
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 72 din 09 septembrie 2010 Curtea de Apel Alba lulia, secția penală, a respins ca tardiv formulată plângerea petiționarului T.C. împotriva rezoluției emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia la data de 07 ianuarie 2010 în Dosar nr. 15/P/2010. În baza art. 192 (2) C. proc. pen., a obligat petiționarul să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, petentul T.C. s-a adresat Procurorului general, în vederea desființării rezoluției emise în Dosarul nr. 15/P/2010 de către această autoritate judiciară la data de 7 ianuarie 2010 și începerea urmăririi penale față de numita I.L., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, constatând că o atare plângere a fost soluționată de procurorul general la data de 25 ianuarie 2010 (Dosar 71/11/2/2010), a considerat demersul procesual de față ca o plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. și a dispus trimiterea sa la Curtea de Apel Alba lulia. Curtea a constatat că în conținutul plângerii trimisă petentul își manifesta nemulțumirea față de faptul că rezultatul demersului său procedural împotriva rezoluției adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia în Dosar nr. 15/P/2010 nu i-a fost comunicat, considerând că procurorul general nu s-a pronunțat asupra plângerii sale. Curtea a reținut astfel, din cele expuse de către petiționar, că acesta se află în eroare, întrucât după cum s-a arătat, plângerea a fost soluționată la data de 25 ianuarie 2010, iar procurorul general nu mai poate reexamina cauza, atâta timp cât s-a mai pronunțat.
Ca atare, în mod corect demersul procedural al petentului a fost interpretat ca o plângere în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., întrucât îl constituie următorul pas juridic pus de lege la îndemâna petentului. Curtea, verificând plângerea de față din punct de vedere al termenului de promovare, ca o chestiune ce prevalează examinării fondului, constată că aceasta este tardivă, pentru considerentele ce vor urma:
Prin rezoluția adoptată la 7 ianuarie 2010 în Dosar nr. 15/P/2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia a dispus în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimata I.L. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 246 C. pen.
În adresa de comunicare a rezoluției (f. 57) Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia a pus în vedere petentului că are posibilitatea să o atace, în termen de 20 zile, la Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia.
Petentul a promovat plângere în termen de 20 de zile la Procurorul General și care, prin rezoluția adoptată la 22 ianuarie 2010 în Dosar nr. 71/11/2/2010 a respins demersul procesual supus analizei sale.
Conform adresei de la fila 5 din Dosarul nr. 71/11/2/2010, soluția a fost comunicată petiționarului la 25 ianuarie 2010.
Conform art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 257 - 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu. Conform art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen, în cazul în care prim-procurorul parchetului, sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut de art. 277, termenul prevăzut în alin. (1) curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile.
Curtea a constatat, ca atare, că în speță chiar în situația în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia nu ar fi soluționat plângerea sa, termenul de 20 de zile ar fi curs de la data expirării termenului inițial de 20 de zile.
Or, în cauza de față ultima plângere formulată de petent a fost înregistrată la data de 11 iunie 2010, ceea ce excede termenelor prevăzute de dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 277 C. proc. pen.
Față de cele de mai sus, Curtea, conform art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca tardivă plângerea petiționarului T.C. împotriva rezoluției emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia în Dosar nr. 15/P/2010. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs petiționarul. Prin motivele de recurs depuse la dosarul cauzei, acesta a solicitat în esență trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru efectuarea unei contra expertize ce va fi achitată de petiționar. Examinând recursul declarat de petiționar, Înalta Curte, apreciază că acesta este nefondat. Înalta Curte reține că, în mod corect instanța de fond a respins plângerea ca tardivă, întrucât aceasta a fost formulată cu depășirea termenului de 20 zile. Astfel, conform dispozițiilor art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen, în cazul în care prim-procurorul parchetului, sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut de art. 277, termenul prevăzut în alin. (1) curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile. În speța de față, chiar și în situația în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia nu ar fi soluționat plângerea sa, termenul de 20 de zile ar fi curs de la data expirării termenului inițial de 20 de zile, ori ultima plângere formulată de petent a fost înregistrată la data de 11 iunie 2010, ceea ce excede termenelor prevăzute de dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 277 C. proc. pen. Așadar, pentru toate aceste considerente, apreciind că soluția pronunțată în cauză este legală, temeinică și corect motivată în fapt și în drept, văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, va respinge recursul ca nefondat, iar în baza art. 192 alin. (3) din același cod va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul T.C. împotriva sentinței penale nr. 72 din 09 septembrie 2010 a Curții de Apel Alba lulia, secția penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 02 februarie 2011.