ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3771/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1737 din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a SC R. SA București cu consecința respingerii cererii împotriva acestei părți ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de recurenta V.M. în contradictoriu cu pârâta SC A.R. SRL. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut, în esență, că nu exista identitate între persoana pârâtei SC R. SA și cea obligată în raportul juridic dedus judecății și că terenul în litigiu se află în patrimoniul pârâtei SC A.R.

SRL. Pe fondul cererii, instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la restituirea în natură a terenului situat în București, sector 5. Împotriva acestei sentințe a declarat apel recurenta care nu a arătat și motivele de apel. Prin decizia nr. 132/A din 25 august 2009 Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a admis apelul formulat de reclamantă, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a decide astfel, curtea de apel, a reținut că instanța de fond a ignorat în totalitate susținerile reclamantei cu privire la calitățile de moștenitori ai foștilor proprietari ai imobilului în litigiu, nevalorificarea certificatului de moștenitor și a contractului de vânzare-cumpărare pretinse a face dovada dreptului de proprietate al reclamantei, concluzie greșită la care a ajuns, în sensul că pârâta SC R. SA nu ar avea legitimare procesuală pasivă în cauză, în condițiile în care această parte apare ca fiind obligată în raportul juridic dedus judecății și necercetarea fondului litigiului dedus judecății. Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recurs pârâtele SC A.R. SRL și SC R. SA (în faliment) prin lichidator judiciar P.W.C.B.R.S.

I.P.U.R.L. Recurenta-pârâtă SC A.R. SRL dezvoltând criticile de nelegalitate întemeiate pe cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a susținut că a încercat cu reclamanta rezolvarea litigiului pe cale amiabilă fiind convocată la 24 martie 2006 și respectiv 12 aprilie 2006, încercare fără rezultat iar în ceea ce privește fondul cauzei a susținut că la data perfectării vânzării imobilului situat în sector 5, Legea nr. 10/2001 nu conținea prevederi care să interzică înstrăinarea terenurilor pentru care s-au formulat notificări, apreciind ca legală hotărârea primei instanțe. Recurenta-pârâtă SC R. SA a invocat faptul că în mod greșit prima instanță a reținut că această societate a participat la procedura derulată de la momentul formulării și până la cel al soluționării notificării, având calitate de parte în proces.

În ceea ce privește fondul cererii recurenta a arătat că, în mod greșit instanța de apel a considerat că instanța de fond nu a rezolvat fondul, în realitate, din considerentele sentinței rezultă temeiurile de fapt și de drept care au condus la respingerea contestației, întrucât vânzarea-cumpărarea terenului a fost încheiată în conformitate cu prevederile legale. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticelor formulate și în raport de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Prin cererea înregistrată la nr. 16802/3/2006 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, reclamanta V.M.

a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC R. SA și SC A.R. SRL, anularea contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 2505 din 21 octombrie 2003 și nr. 306 din 17 decembrie 2003 precum și anularea dispoziției nr. 159 din 23 mai 2006 emisă de SC A.R. SRL. Tribunalul București prin încheierea de ședință din 6 februarie 2007 pronunțată în dosarul nr. 16802/3/2006 a disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea dispoziției nr. 159 din 23 mai 2006 urmând a se forma dosar separat. Referitor la capătul de cere privind anularea dispoziției nr. 159 din 25 mai 2006 instanța de fond a reținut că pârâta SC R. SA nu ar avea legitimare procesuală pasivă iar în raport cu pârâta SC A.R. SRL, reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la restituirea în natură a terenului în litigiu.

Din lecturarea considerentelor sentinței civile nr. 1737 din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, rezultă că reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar și nu a depus la dosar înscrisuri referitoare la modalitatea de trecere în proprietatea statului a terenului în litigiu. Or, la dosarul cauzei reclamanta-intimată a depus în copie: certificatul de moștenitor nr. 913/108/197 din 13 decembrie 1976, copia certificatului de căsătorie, copia certificatului de naștere, notificarea adresată Prefecturii Municipiului București, copia contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul în litigiu autentificat de Tribunalul Ilfov, Secția Notariat la nr. 3952/1930 (acte aflate la filele 7-15 dosar 8651/3/2007).

Din considerentele dispoziției nr. 159 din 13 mai 2006 de respingere a cererii de restituire în natură a terenului în suprafață de 232 mp, rezultă că la notificarea trimisă reclamanta nu a anexat acte doveditoare din care să rezulte că este moștenitoarea de drept a proprietății pe care o revendică, în timp ce din dispozitiv rezultă că este îndreptățită la acordarea de despăgubiri bănești care să fie plătite de către A.V.A.S.P.S. sau SC R. SA București. Reclamanta a notificat mai întâi Primăria Municipiului București iar această instituție a transmis notificarea pârâtei SC R. SA. Din conținutul procesului-verbal încheiat la 16 noiembrie 2005 la sediul SC P.W.C.M.C. SRL în calitate, de lichidator al SC R. SA (în lichidare), cu ocazia dezbaterilor asupra notificării formulate de către reclamanta V.M., Comisia internă pentru analiza notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 a emis o decizie de declinare a competenței în favoarea SC A.R.

SRL. În aceste condiții, critica recurentei-pârâte SC R. SA (în faliment) că nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză este nefondată. Nefondată este și critica recurentei-pârâte SC A.R. SRL, că reclamanta-intimată nu ar fi făcut dovada calității sale de persoană îndreptățită la restituire în condițiile legii speciale, în raport cu cele mai sus menționate. Față de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursurile declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate recursurile declarate de pârâții SC A.R. SRL și SC R. SA împotriva deciziei nr. 132 A din 25 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2010.