ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3771/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1737 din 18 noiembrie 2008

pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, a fost admisă excepția

lipsei calității procesuale pasive a SC R. SA București cu consecința

respingerii cererii împotriva acestei părți ca fiind formulată împotriva unei persoane

fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată

de recurenta V.M. în contradictoriu cu pârâta SC A.R. SRL.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a

reținut, în esență, că nu exista identitate între persoana pârâtei SC R. SA și

cea obligată în raportul juridic dedus judecății și că terenul în litigiu se

află în patrimoniul pârâtei SC A.R. SRL.

Pe fondul cererii, instanța a reținut că

reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la restituirea în

natură a terenului situat în București, sector 5.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel

recurenta care nu a arătat și motivele de apel.

Prin decizia nr. 132/A din 25 august 2009 Curtea

de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală, a admis apelul formulat de reclamantă, a desființat sentința

atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a decide astfel, curtea de apel, a

reținut că instanța de fond a ignorat în totalitate susținerile reclamantei cu

privire la calitățile de moștenitori ai foștilor proprietari ai imobilului în

litigiu, nevalorificarea certificatului de moștenitor și a contractului de

vânzare-cumpărare pretinse a face dovada dreptului de proprietate al

reclamantei, concluzie greșită la care a ajuns, în sensul că pârâta SC R. SA nu

ar avea legitimare procesuală pasivă în cauză, în condițiile în care această

parte apare ca fiind obligată în raportul juridic dedus judecății și

necercetarea fondului litigiului dedus judecății.

Împotriva acestei din urmă decizii au declarat

recurs pârâtele SC A.R. SRL și SC R. SA (în faliment) prin lichidator judiciar P.W.C.B.R.S.

I.P.U.R.L.

Recurenta-pârâtă SC A.R. SRL dezvoltând

criticile de nelegalitate întemeiate pe cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., a susținut că a încercat cu reclamanta rezolvarea litigiului pe

cale amiabilă fiind convocată la 24 martie 2006 și respectiv 12 aprilie 2006,

încercare fără rezultat iar în ceea ce privește fondul cauzei a susținut că la

data perfectării vânzării imobilului situat în sector 5, Legea nr. 10/2001 nu

conținea prevederi care să interzică înstrăinarea terenurilor pentru care s-au

formulat notificări, apreciind ca legală hotărârea primei instanțe.

Recurenta-pârâtă SC R. SA a invocat faptul că în

mod greșit prima instanță a reținut că această societate a participat la

procedura derulată de la momentul formulării și până la cel al soluționării

notificării, având calitate de parte în proces.

În ceea ce privește fondul cererii recurenta a

arătat că, în mod greșit instanța de apel a considerat că instanța de fond nu a

rezolvat fondul, în realitate, din considerentele sentinței rezultă temeiurile

de fapt și de drept care au condus la respingerea contestației, întrucât

vânzarea-cumpărarea terenului a fost încheiată în conformitate cu prevederile

legale.

Examinând hotărârea atacată prin prisma

criticelor formulate și în raport de dispozițiile legale aplicabile, Înalta

Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin cererea înregistrată la nr. 16802/3/2006 pe

rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, reclamanta V.M. a solicitat

în contradictoriu cu pârâta SC R. SA și SC A.R. SRL, anularea contractelor de

vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 2505 din 21 octombrie 2003 și nr. 306

din 17 decembrie 2003 precum și anularea dispoziției nr. 159 din 23 mai 2006

emisă de SC A.R. SRL.

Tribunalul București prin încheierea de ședință

din 6 februarie 2007 pronunțată în dosarul nr. 16802/3/2006 a disjuns capătul

de cerere având ca obiect anularea dispoziției nr. 159 din 23 mai 2006 urmând a

se forma dosar separat.

Referitor la capătul de cere privind anularea

dispoziției nr. 159 din 25 mai 2006 instanța de fond a reținut că pârâta SC R.

SA nu ar avea legitimare procesuală pasivă iar în raport cu pârâta SC A.R. SRL,

reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la restituirea în

natură a terenului în litigiu.

Din lecturarea considerentelor sentinței civile

nr. 1737 din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a

civilă, rezultă că reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar și nu a

depus la dosar înscrisuri referitoare la modalitatea de trecere în proprietatea

statului a terenului în litigiu.

Or, la dosarul cauzei reclamanta-intimată a

depus în copie: certificatul de moștenitor nr. 913/108/197 din 13 decembrie

1976, copia certificatului de căsătorie, copia certificatului de naștere,

notificarea adresată Prefecturii Municipiului București, copia contractului de

vânzare-cumpărare privind imobilul în litigiu autentificat de Tribunalul Ilfov,

Secția Notariat la nr. 3952/1930 (acte aflate la filele 7-15 dosar

8651/3/2007).

Din considerentele dispoziției nr. 159 din 13 mai

2006 de respingere a cererii de restituire în natură a terenului în suprafață

de 232 mp, rezultă că la notificarea trimisă reclamanta nu a anexat acte

doveditoare din care să rezulte că este moștenitoarea de drept a proprietății

pe care o revendică, în timp ce din dispozitiv rezultă că este îndreptățită la

acordarea de despăgubiri bănești care să fie plătite de către A.V.A.S.P.S. sau SC

R. SA București.

Reclamanta a notificat mai întâi Primăria

Municipiului București iar această instituție a transmis notificarea pârâtei SC

R. SA.

Din conținutul procesului-verbal încheiat la 16

noiembrie 2005 la sediul SC P.W.C.M.C. SRL în calitate, de lichidator al SC R.

SA (în lichidare), cu ocazia dezbaterilor asupra notificării formulate de către

reclamanta V.M., Comisia internă pentru analiza notificărilor formulate în

temeiul Legii nr. 10/2001 a emis o decizie de declinare a competenței în

favoarea SC A.R. SRL.

În aceste condiții, critica recurentei-pârâte SC

R. SA (în faliment) că nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză este

nefondată.

Nefondată este și critica recurentei-pârâte SC

A.R. SRL, că reclamanta-intimată nu ar fi făcut dovada calității sale de

persoană îndreptățită la restituire în condițiile legii speciale, în raport cu

cele mai sus menționate.

Față de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., recursurile declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate recursurile declarate de pârâții

SC A.R. SRL și SC R. SA împotriva deciziei nr. 132 A din 25 iunie 2009 a Curții

de Apel București, secția a IX-a civilă și de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie

2010.