ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2333/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2333/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința nr. 1734 din 15 noiembrie 2001,
pronunțată de Tribunalul București, secția IV-a civilă, a fost admisă acțiunea
formulată de reclamanții N.A., S.E. și N.D., precum și cererea de intervenție
formulată, în interes propriu de intervenienții T.C., M.C., H.A.I. și G.M., au
fost obligați pârâții Consiliul General al municipiului București și R.A. A.P.P.S.
București să le lase, în deplină proprietate imobilul situat în București,
respectiv etajul clădirii, terenul în suprafață de 1132 mp și garajul, au fost
obligați intervenienții să restituie suma de 156.153.840 lei reprezentând
valoarea actualizată a despăgubirilor încasate și a fost respinsă excepția
lipsei calității procesuale active a reclamanților și intervenienților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a
reținut că imobilul a trecut în proprietatea statului cu încălcarea
prevederilor art. II din Decretul nr. 92/1950, autorul reclamanților și al
intervenienților fiind exceptat de la măsura naționalizării.
Apelul declarat de reclamanții N.D., N.A. și S.E.,
a fost admis prin decizia nr. 272 din 18 iunie 2002, pronunțată de Curtea de
Apel București și a fost schimbată în parte sentința tribunalului, în sensul
respingerii cererii formulate de interveniențiii G.M., T.C., M.C. și H.A.I., ca
fiind intentată de persoane lipsite de calitate procesuală activă, cărora le-a
fost respins apelul.
Totodată a fost admis apelul declarat de
Consiliul general al municipiului București, a fost respinsă acțiunea față de
acesta, pentru lipsa calității procesuale pasive și au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței.
Schimbând în parte sentința tribunalului,
instanța de apel a reținut că doar reclamanții au dovedit că sunt succesorii
defunctului N.C., decedat la data de 5 august 1981, cu certificatul de
moștenitor nr. 46 din 10 aprilie 2002, situație în care, intervenienții nu au
calitate procesuală activă.
Împotriva susmenționatei decizii au declarat
recurs reclamanții N.A., N.D. și S.E.E., intervenienții G.M., G.C. și H.A.I. și
pârâta R.A. A.P.P.S.
Prin recursul declarat, reclamanții au susținut,
în esență, că a fost greșit soluționată excepția lipsei calității procesuale
pasive.
Intervenienții au susținut prin motivele de
recurs că au calitate procesuală activă, alături de reclamanți, fiind succesori
ai defunctului N.C.
La rândul său, pârâta R.A. A.P.P.S. și-a motivat
recursul în sensul că instanța de apel a acordat ceea ce nu s-a cerut, că neîntemeiat
a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, că
acțiunea și cererea de intervenție, sunt inadmisibile, în raport de faptul că o
parte din pretinșii proprietari ai imobilului au primit despăgubiri, în baza
Legii nr. 112/1995 și că nu a fost corect individualizat imobilul revendicat.
Recursurile sunt fondate, pentru considerentele
ce vor urma.
Instanța de apel a schimbat în parte sentința
tribunalului reținând că intervenienții nu și-au dovedit calitatea procesuală
activă, doar reclamanții dovedind că sunt succesorii defunctului N.C.
În faza de recurs a fost depusă la dosar copie
de pe sentința civilă nr. 2958 din 7 mai 2003, pronunțată de Judecătoria
sectorului 1 București, cu mențiunea că este irevocabilă, prin care a fost
admisă acțiunea formulată de reclamanții G.M., G.C. și H.A.I. și a fost
modificat certificatul de calitate de moștenitor nr. 46 din 10 aprilie 2002, în
sensul că aceștia au calitatea de succesori și defunctului N.C., alături de
pârâții S.E.E., N.D. și N.A.
Prin aceeași sentință a fost admisă cererea de
intervenție principală formulată de intervenientul M.C. și s-a constatat că și
acesta are calitatea de moștenitor al aceluiași defunct.
Așa fiind, se constată că întrucât a fost
stabilită cu autoritate de lucru judecat, prin sentința susmenționată,
calitatea de succesori a intervenienților, alături de reclamanți, se impune
casarea deciziei curții de apel, care s-a pronunțat pe această excepție.
În consecință, recursurile urmează a fi admise,
conform art. 313 C. proc. civ., a fi casată decizia curții de apel și a fi
trimisă cauza, aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelurilor.
Având în vedere motivul ce determină casarea
deciziei atacate, urmează a fi analizate cu ocazia rejudecării, celelalte
critici formulate de recurenți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de
reclamanții N.A., N.D., S.E.E., de pârâta R.A. A.P.P.S. și de intervenienții G.C.,
G.M. și H.A.I. împotriva deciziei nr. 272 din 18 iunie 2002 a Curții de Apel
București, secția a IV-a civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași
instanțe pentru rejudecarea apelurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 23 martie 2004.