ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.04.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2410/2010

HOTĂRÂRE
22.04.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2410/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2386/ 2008

pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 9234/30/2007, s-a admis acțiunea

civilă formulată de reclamanții W.E.H. și E.H. (aceasta din urmă în calitate de

moștenitoare legală a notificatoarei W.E., decedată în perioada derulării

procedurii administrative), în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului

Timișoara, s-a anulat dispoziția nr. 3144 din 23 noiembrie 2007 emisă de pârât

cu obligarea acestuia să soluționeze notificările nr. 45 și 46 din 23 ianuarie

2002, în raport cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 și a Legii nr. 247/2005, în

sensul emiterii unei noi dispoziții conforme cu art. 25 și art. 26 din Legea

nr. 10/2001, referitor la imobilul identificat topografic în C.F. nr. 2850

Chișoda și situat administrativ în Timișoara.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanții W.E.H. și E.H. și-au dovedit calitatea procesuală

activă de a formula notificare în condițiile Legii nr. 10/2001, îndeplinind

cerințele art. 3 și art. 4 din lege, în calitate de moștenitori legali ai

fostului proprietar tabular W.M.

Prin notificările înregistrate sub

nr. 45 și, respectiv nr. 46/2002, reclamantul W.E.H. și antecesoarea

reclamantei – W.E., au solicitat restituirea imobilului situat administrativ în

Timișoara, înscris în C.F. nr. 4083 și C.F. nr. 4085 Chișoda, fostă proprietate

a numitului W.M. (tată și respectiv soțul notificatorilor).

Deși, inițial reclamanții au indicat

în mod greșit numerele de cărți funciare, și anume C.F. 4083 și, respectiv, C.F.

4085 Chișoda, ulterior au rectificat această eroare materială, indicând numărul

corect al cărții funciare nr. 2850 Chișoda (filele 30 – 32 dosar fond),

situație în care, în mod greșit prin dispoziția nr. 3144 din 23 noiembrie 2007,

Primarul Municipiului Timișoara, autoritate investită prin Legea nr. 10/2001 cu

soluționarea notificărilor, a respins notificările nr. 45 și nr. 46/2002 cu

motivarea că din actele depuse la dosarul intern nu rezultă preluarea abuzivă

de către stat a imobilului , de la antecesorul reclamanților, W.M.

În condițiile în care în cursul

derulării procedurii administrative, reclamanții – notificatori au indicat

numărul corect de carte funciară 2850 Chișoda, pârâtul era obligat să

soluționeze notificările în raport cu această carte funciară, și nu cu privire la

alte imobile ce nu au aparținut antecesorului reclamanților, eroarea materială

relativ la indicarea greșită a numărului de carte funciară fiind îndreptată de

aceștia înainte de emiterea dispoziției.

În consecință, în temeiul art. 21, art.

22, art. 25 și art. 26 din Legea nr. 10/2001, instanța de fond a apreciat că

acțiunea civilă formulată de reclamanții – notificatori este întemeiată,

dispunând anularea dispoziției nr. 3144 din 23 noiembrie 2007 emisă de Primarul

Municipiului Timișoara și obligarea acestuia la soluționarea celor două

notificări cu nr. 45 și respectiv nr. 46 din 23 ianuarie 2002, formulate de

reclamanți în raport cu imobilul identificat topografic în C.F. nr. 2850

Chișoda, fostă proprietate tabulară a antecesorului reclamanților, W.M.

Împotriva acestei hotărâri, pârâții

Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara au

declarat apel în termen legal, la data de 25 februarie 2008, solicitând

admiterea lui, schimbarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul

respingerii contestației formulate de contestatorul W.E.H.

În motivarea apelului, pârâții au

susținut că, prin notificările formulate la data de 23 ianuarie 2002 de către

notificatorii W.E.H. și W.E., au solicitat restituirea în natură a imobilului

din Timișoara, înscris în C.F. nr. 4085 Chișoda și, respectiv, nr. 4083

Chișoda. În raport de aceste cărți funciare indicate și depuse la dosarul

administrativ, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 a dispus respingerea

notificărilor, întrucât reclamantul nu face dovada dreptului de proprietate și

a calității de persoană îndreptățită la care face referire în cuprinsul

contestației.

Față de actele depuse, pârâtul

susține că în mod corect s-a emis dispoziția contestată, astfel că sentința

civilă pronunțată de Tribunalul Timiș este nelegală.

Prin decizia civilă nr. 296/A din 15

decembrie 2008 Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins apelul

declarat de pârâtul Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al

Municipiul Timișoara, împotriva sentinței civile nr. 2386/P din 30 mai 2008

pronunțată de Tribunalul Timiș.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de

Apel a reținut următoarele: din înscrisurile depuse de notificatori la dosarul

intern constituit la nivelul Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 din

cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, precum și la dosarul instanței, în mod

corect s-a statuat că, deși inițial, prin notificările formulate de W.E.H. și W.E.

la data de 23 ianuarie 2002 și înregistrate sub nr. 45 și respectiv nr. 46, s-a

solicitat restituirea în natură a imobilului din Timișoara, înscris în C.F. nr.

4085 Chișoda și respectiv nr. 4083 Chișoda, ulterior, în cursul derulării

procedurii administrative, ei au precizat și indicat corect numărul de carte

funciară, respectiv cel situat în Timișoara, intabulat în C.F. nr. 2850 Chișoda

(fila 31, 32 dosar fond).

Din actele de stare civilă depuse la

dosar, respectiv certificatul de moștenitor nr. 813 din 27 aprilie 1983 (fila

72), certificate de calitate de moștenitor după proprietarul tabular W.M.,

reclamanții – notificatori inițiali W.E.H. și W.E., au dovedit și justificat

îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege, în calitate de moștenitori legali ai

fostului proprietar tabular W.M.

Astfel fiind, Curtea a apreciat că

pârâtul Primarul Municipiului Timișoara, investit cu soluționarea notificărilor

nr. 45 și, respectiv, nr. 46 din 23 ianuarie 2002, formulate de reclamanți,

avea obligația să le soluționeze în raport cu precizările făcute ulterior,

privind identificarea imobilului solicitat la restituire, ca fiind cel situat

administrativ în Timișoara, înscris în C.F. nr. 2850 Chișoda.

Motivele de apel invocate de pârâți

privind indicarea de către notificatori a altor numere de carte funciară decât

cele privind imobilul revendicat, sunt nefondate, în condițiile în care

reclamanții, prin precizările și completările făcute la dosarul intern al Comisiei

de aplicare a Legii nr. 10/2001 au indicat numărul corect de carte funciară,

făcând și mențiunea erorii materiale strecurate în notificările inițiale.

Pentru aceste considerente, Curtea

apreciază că sentința civilă apelată este pronunțată în conformitate cu

dispozițiile imperative ale Legii nr. 10/2001, că Primarul Municipiului

Timișoara este obligat să soluționeze cele două notificări în conformitate cu

precizările făcute de reclamanți în cursul derulării procedurii administrative

declanșate de aceștia, astfel încât în baza art. 282 și art. 289 C. proc. civ.,

va respinge ca nefondat apelul.

Împotriva deciziei au declarat

recurs pârâții Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al

Municipiului Timișoara care au susținut următoarele critici de nelegalitate: în

mod greșit s-a admis contestația reclamantului, deoarece din actele depuse la

dosarul cauzei, a rezultat că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de

proprietate și a calității de persoană îndreptățită. De asemenea, din adresa

C.F. nr. 4083 Chișoda și C.F. nr. 4085 Chișoda nu a rezultat preluarea abuzivă

de stat a imobilului, iar din referatul Direcției Patrimoniului din 13

februarie 2006 rezultă că imobilul notificat nu se află în evidența mijloacelor

fixe, astfel încât instituția Primarului nu are calitate de unitate deținătoare

a imobilului solicitat, nefiind preluat abuziv de Statul Român conform Legii

nr. 10/2001.

Se invocă în drept prevederile art.

304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Analizând decizia recurată prin

prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat pentru

considerentele ce succed:

În mod just Curtea de Apel Timișoara

a respins apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 2386/PI din 30 mai

2008 pronunțată de Tribunalul București, prin care s-a admis acțiunea, s-a

anulat dispoziția nr. 3144 din 23 noiembrie 2007 emisă de pârât, cu obligarea

Primarului la soluționarea notificărilor nr. 45 și 46 din 23 ianuarie 2002, în

raport de dispozițiile Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 247/2005 în sensul

emiterii unei noi dispoziții conform cu art. 25 și art. 26, din Legea nr.

10/2001, referitor la imobilul identificat topografic în C.F. nr. 2850 Chișoda.

Criticile recurentului nu atrag

incidența motivelor de modificare prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., deoarece instanța de apel a interpretat și aplicat în mod just

dispozițiile legale incidente și anume art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001

în privința îndeplinirii calității de persoană îndreptățită, dar și a art. 21, art.

22, art. 25 și art. 26 din Legea nr. 10/2001.

Astfel, corect s-a reținut că, din

analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei – acte de stare civilă,

certificatul de moștenitor nr. 813 din 27 aprilie 1983, certificatul de

calitate de moștenitor după proprietarul tabular W.M. a rezultat fără dubiu că

sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 și art. 4 din Legea nr.

10/2001, în privința reclamanților, ca moștenitori legali ai fostului

proprietar tabular W.M.

Nici criticile privind lipsa

dovedirii dreptului de proprietate al autorilor reclamanților nu subzistă.

Reclamanții au justificat vocația de a accede la beneficiul măsurilor

reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, cu înscrisurile depuse la dosarul

cauzei, inclusiv extrasele de carte funciară, indicate ulterior ca fiind 2850

Chișoda (fostele 32 și 216 din dosar fond).

Susținerile recurenților Primarul

Municipiului Timișoara și Consiliul Local Timișoara privind lipsa dovedirii

preluării abuzive de către stat a imobilului și implicit lipsa calității

instituției Primarului de unitate deținătoare a imobilului solicitat, nu pot

conduce la reținerea nelegalității deciziei recurate. Aceste susțineri sunt

contrazise de înscrisurile depuse la dosarul cauzei și anume avizul nr. 2106

din 3 noiembrie 2006 (fila 12 dosar fond și următoarele) prin care s-a

solicitat de către Direcția Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului

Timișoara „aviz unic” pentru rețele subterane și supraterane, copii cărți

funciare, cărți de posesiune, adresa nr. 2059/IV din 8 februarie 1958 emisă de

Sfatul Popular al orașului Timișoara, câtă vreme W.M. (fila 221 dosar fond),

prin care se atestă faptul că imobilelor respective li s-au aplicat prevederile

Decretului nr. 92/1950, fiind deci preluate de stat în mod abuziv.

Pentru aceste considerente, se va

respinge recursul declarat de recurenții Primarul Municipiului Timișoara și

Consiliul Local al Municipiului Timișoara, în baza art. 312 C. proc. civ., cu

consecința menținerii deciziei ca legală.

Având în vedere dispozițiile art. 49

alin. (2) și art. 51 C. proc. civ., și împrejurarea că recursul pârâților nu

este fondat, pentru considerentele mai sus expuse, se va respinge cererea de

intervenție accesorie formulată de numiții C.J. și C.S., cerere formulată în

interesul recurentului Primarul Municipiului Timișoara.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de pârâții Primarul municipiului Timișoara și Consiliul local al Municipiului

Timișoara împotriva deciziei civile nr. 296 A din 15 decembrie 2008 a Curții de Apel Timișoara.

Respinge cererea de intervenție formulată

de intervenientele C.J. și C.S.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie

2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-10-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7234/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 09 februarie 2005, reclamantul S.G. a solicitat Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiul
ÎCCJ 2008-05-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2728/2008
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată 1.1. Obiect Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția civilă, la 7 noiembrie 2005,
ÎCCJ 2009-05-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5446/2009
rea pentru cauză de utilitate publică se interpretează în sensul că aceste dispoziții nu se aplică în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Leg
ÎCCJ 2010-02-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1059/2010
Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timișoara, secția civilă, reclamanții A.O., A.A., A.Z. și A.L. au solicitat, în contradictoriu cu Primarul municipiului Timișoara, anularea dis
ÎCCJ 2007-06-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5314/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor de la dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2743 din 25 octombrie 2006 a Tribunalului Timiș, s-a admis acțiunea reclamantei F.A., prin mandatar L.E., în contradictoriu cu p
Sursă