Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.05.2010
respins

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3110/2010

HOTĂRÂRE
19.05.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3110/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin sentința nr. 1479 din 2 octombrie 2008 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare formulată de reclamanții D.V., F.E.C.M. și D.D.N.I. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Parlamentul României prin Președintele Camerei Deputaților, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române și Municipiul București prin Primarul General și a respins acțiunea ca inadmisibilă.

In considerente s-a reținut că reclamanții, în temeiul art. 480 C. civ., art. 2 din Legea nr. 137/2000 au solicitat să se constate nevalabilitatea ridului statului asupra imobilului situat în București, compus din 450 mp teren și două corpuri de casă, restituirea în natură a suprafeței de teren de 225 mp inclusă în perimetrul actual al Palatului Parlamentului sau acordarea de despăgubiri bănești, iar în subsidiar, în urma comparării titlurilor de proprietate, să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate această suprafață de teren. Imobilul în litigiu a fost expropriat prin Decretul nr. 152 din 7 mai 1980 pentru construirea unor artere de circulație și ulterior, prin alt decret de expropriere a avut ca scop Palatul Parlamentului, 225 mp de teren sunt amplasați în incinta Palatului Parlamentului, iar restul se află în proprietatea Municipiului București.

Reclamanții au formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, însă aceasta nu a fost soluționată. Partea de imobil care nu se află în deținerea Municipiului București face parte dintr-o suprafață mai mare, de 11 ha, transmisă cu titlu gratuit în proprietatea Patriarhiei pentru realizarea Catedralei Mântuirea Neamului. Instanța a respins acțiunea ca inadmisibilă întrucât după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 pretențiile în baza Legii nr. 33/1994, la care face trimitere Legea nr. 137/2000 nu mai pot fi valorificate. Î mpotriva sentinței au declarat apel reclamanții învederând că prin soluția dată instanța le-a încălcat accesul liber la justiție, iar dispozițiile Legii nr. 137/2000 sunt aplicabile în speță.

De asemenea, pentru stabilirea dreptului la despăgubiri era necesară efectuarea unei expertize tehnice. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, cu majoritate de voturi, prin decizia nr. 279 A din 4 mai 2009 a respins ca nefondat apelul reținând că în speță sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001 și, ca atare, revendicarea întemeiată pe dreptul comun este exclusă potrivit principiului specialia generalibus derogant . S-a mai reținut că Legea nr. 137/2000 a constituit legea specială de aplicare în cazul terenurilor aferente Palatului Parlamentului până la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamanții, în temeiul art. 304 pct. 9 și 5 C. proc.

civ., pentru următoarele motive: - instanța a apreciat greșit că în speță este aplicabilă Legea nr. 10/2001, în realitate, fiind vorba de un imobil aflat în perimetrul Palatului Parlamentului este aplicabilă Legea nr. 137/2000, care are caracter special față de Legea nr. 10/2001 și care face trimitere la dispozițiile Legii nr. 33/1994 - având în vedere natura pricinii întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 137/2000 cu aplicarea directă a Legii nr. 33/1994 la judecarea cauzei trebuia să participe și reprezentantul Parchetului. Recursul nu este fondat. Imobilul în litigiu compus din doua construcții și 450 mp teren aferent a fost expropriat în baza Decretului nr. 152 din 7 mai 1980 în vederea sistematizării zonei centrale a Capitalei.

În prezent suprafața de 225 mp din totalul terenului este inclusă în perimetrul aferent Palatului Parlamentului, iar restul terenului se află în proprietatea Municipiului București. În raport de data preluării, solicitările formulate de reclamanți la data de 7 februarie 2008 nu pot fi circumscrise decât cadrului juridic stabilit prin art. 11 al Legii nr. 10/2001 care conțin reguli speciale pentru restituirea în natură sau echivalent a imobilelor expropriate. Aceste dispoziții sunt aplicabile în toate cazurile de expropriere intervenite în perioada de referință a legii indiferent dacă preluarea s-a făcut cu sau fără titlu valabil, fără a distinge dacă s-a plătit ori nu o despăgubire și chiar dacă lucrarea pentru care s-a dispus această măsură nu a fost finalizată până la intrarea în vigoare a legii.

În ceea ce privește corelarea acestui act normativ cu alte legi speciale care au, de asemenea, în sfera lor de aplicare imobile expropriate, în speță Legea nr. 137/2000 care face trimitere la art. 35 din Legea nr. 33/1994, din interpretarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001, rezultă că legiuitorul a vizat prin acest act normativ și restituirea acelor imobile a căror situație juridică s-ar fi putut rezolva până la data intrării lui în vigoare. Concluzia ce se impune este că după apariția Legii nr. 10/2001 singura cale pentru restituirea imobilelor expropriate este cea prevăzută de dispozițiile art. 21 și următoarele din acest act normativ. De altfel, prin decizia în interesul legii nr. 53 din 4 iunie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 nu sunt aplicabile acțiunilor având ca obiect imobile expropriate care au fost introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

Având în vedere cele expuse nu se poate reține aplicabilitatea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 137/2000 și nici faptul că aceasta lege ar avea un caracter special față de Legea nr. 10/2001. Deși legea menționată nu a fost abrogată explicit, după apariția Legii nr. 10/2001 a devenit caducă. Pentru aceleași argumente, nu se va primi nici cealaltă critică inserată în motivarea recursului privind participarea reprezentantului Parchetului la dezbateri. Față de aceste considerente recursul este nefondat și se va respinge. PENTRU

ÎN

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții D.V., F.E.C.M. și D.D.N.I. împotriva deciziei nr. 279 A din 4 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4974/2013
nr. 427 din 7 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a respins ca nefondat apelul reclamantului pentru următoarele considerente: Nu se contestă că în fapt imobilul a trecut în proprietatea statului în baza Decret
ÎCCJ 2010-04-15
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2280/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V a civilă, reclamantul V.M. a solicitat obligarea pârâtei Primăria municipiului București, prin reprezentantul său legal, Prim
ÎCCJ 2003-04-16
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1595/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta N.E.L.împotriva deciziei nr.281 din 20 iunie 2002 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. La apelul nominal s-au prezentat intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului Buc
ÎCCJ 2010-04-23
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2498/2010
A supra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 20 noiembrie 2008 pe rolul Tribunalului București, secția a IV- a civilă, reclamanții I.F. și I.C. au chemat în judecată pârâta Primăria Municipiului Bucure
ÎCCJ 2010-05-06
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2797/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 31 octombrie 2008, reclamanta M.S.M. a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Primăria Municipiului București pr
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă