ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 989/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția civilă, s-a dispus respingerea cererii de suspendare a executării silite formulate de recurentul contestator, cu motivarea că nu există nici un motiv întemeiat pentru încuviințarea cererii de suspendare. Prin decizia civilă nr. 996 din 21 iulie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a dispus respingerea recursului declarat de contestatorii H.V. și H.M., împotriva încheierii din data de 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele: Tribunalul a fost investit cu soluționarea recursului declarat de contestatorii H.V. și H.M. împotriva sentinței civile nr. 9525/2007 pronunțată în soluționarea contestației la executare. Potrivit art. 402 alin. (2) C. proc. civ. aplicabile în motivarea contestației la executare, hotărârea pronunțată cu privire la contestație se dă fără drept de apel, cu excepția hotărârii pronunțate în temeiul art. 400 1 și art. 401 alin. (2), ipoteză de excludere care nu are aplicabilitate în cauză deoarece contestația pârâtului nu vizează nici împărțirea bunurilor comune și nici nu este formulată de o terță persoană. În consecință, hotărârea ce va fi pronunțată de tribunal, va avea caracter irevocabil și prin urmare și încheierile premergătoare situației în care recursul exercitat împotriva lor este inadmisibil.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții H.V. și H.M., criticând-o ca nelegală și netemeinică. În opinia recurenților titlul executoriu este caduc, situație în care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și desființarea actelor de executare silită. Temeiul juridic al recursului este dat de dispoziția O.U.G. nr. 44/2009, Legea nr. 111/1996, Legea nr. 448/2006. La termenul din 17 februarie 2010 instanța de judecată, din oficiu a pus în discuția părților excepția privind inadmisibilitatea recursului. Reclamanții recurenți nu au deschisă calea recursului la recurs, deoarece sistemul căilor de atac este unic și se epuizează prin exercitarea lor, neputându-se promova aceeași cale de atac la instanța de fond.

În speță, prin decizia recurată s-a respins ca inadmisibil recursul promovat de recurenți împotriva încheierii din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, iar împotriva acestei decizii recurenții nu mai aveau deschisă calea de atac a recursului. În consecință în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va dispune respingerea recursului promovat de reclamanți ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanții H.V. și H.M. împotriva deciziei nr. 996 R din 21 iulie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2010 .