ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 355/2010

Deliberând

asupra recursului civil de față;

Din

examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

După un prim ciclu procesual, prin

sentința nr. 1544 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova,

secția civilă, au fost respinse, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității

procesuale active a reclamantei și a lipsei de interes, invocate de pârâtul R.D.,

a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanta J.M.J., în

contradictoriu cu pârâții SC C. SA Ploiești, Primăria orașului Băicoi și R.D.,

a fost dispusă restituirea, în natură, către reclamantă a terenului în

suprafață de 2706 mp, delimitat prin punctele ADMIKDEHA pe schița de plan nr. 1

a raportului de expertiză întocmit de expert B.N., a fost constatat dreptul la

despăgubiri pentru terenul în suprafață de 2502 mp, delimitat prin punctele

EFGHE și pentru suprafața de 1447 mp (BCDKLMB), a fost respinsă cererea de

anulare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 50375/1994 și au fost obligați

pârâții să-i plătească reclamantei suma de 2050 lei, cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de reclamantă a fost

admis, prin decizia nr. 60 din 21 februarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost

desființată sentința tribunalului și a fost trimisă cauza, spre rejudecare,

aceluiași tribunal.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta J.M.J., încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ., susținând, în esență, că decizia curții de apel cuprinde motive

contradictorii, că a fost dată cu încălcarea legii și că i-a fost înrăutățită

situația în propria sa cale de atac.

Dezvoltând motivele de recurs,

recurenta a făcut referire la aspecte ce vizează fondul litigiului, care nu pot

fi examinate raportat la soluția curții de apel, de desființare a sentinței

tribunalului și de trimitere a cauzei spre rejudecare, aceleiași instanțe, pe

motive de ordin procedural.

Principalul motiv ce a condus la

trimiterea la cauzei spre rejudecare a fost acela că sentința tribunalului nu a

fost pronunțată în contradictoriu și cu pârâta SC G.L. SA Băicoi care a fost

parte în proces, situație în care sunt incidente prevederile art. 297 alin. (1)

C. proc. civ.

Cel de-al doilea motiv pe care se

întemeiază soluția curții de apel l-a constituit nerespectarea îndrumărilor

cuprinse în decizia nr. 6937 din 13 septembrie 2006, pronunțată în primul ciclu

procesual de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală, fiind astfel încălcate prevederile art. 315 alin. (1)

C. proc. civ.

Ambele motive sunt de natură a

atrage desființarea sentinței tribunalului și trimiterea cauzei spre

rejudecare, aceleiași instanțe de fond.

Este nefondată critica prin care

recurenta a susținut că hotărârea cuprinde motive contradictorii, curtea de

apel învederând nu numai motivele pentru care este necesară desființarea

sentinței tribunalului, dar dând și îndrumări pe care instanța de trimitere

trebuie să le respecte.

Prin admiterea apelului nu se poate

susține că reclamantei i s-a creat o situație mai grea în propria sa cale de

atac, astfel că și acest motiv de recurs este neîntemeiat.

În consecință, recursul urmează a fi

respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta J.M.J.

împotriva deciziei nr. 60 din 21 februarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția

civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie

2010.