ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1917/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 248 din 19 iunie

2009, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și

fiscal, a declinat în favoarea Tribunalului București, secția

comercială, competența de soluționare a cererii formulate de

reclamanții N.P., ș.a., în contradictoriu cu pârâții Guvernul

României, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

și Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în

Industrie, cerere având ca obiect obligarea pârâților la vânzarea

directă a pachetului de acțiuni, conform O.G. nr. 55/2003.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut, în

esență, următoarele:

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 55/2003

privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a S.N.P.

P. SA București, precum și pentru modificarea și completarea

cadrului legal în domeniul privatizării pentru societățile

comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și

Comerțului, în derularea procesului de privatizare a S.N.P. P. SA

București, vânzarea de către Ministerul Economiei și

Comerțului a pachetului de acțiuni pentru care salariații

societății au dreptul de cumpărare se va efectua în mod direct

către aceștia prin derogare de la prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 87/1997

aprobată prin Legea nr. 44/1998 cu modificările și

completările ulterioare și ale art. 1 din Legea nr. 137/2002 cu

modificările și completările ulterioare.

Reține prima instanță, din

prevederile legale sus-menționate, că vânzarea către

salariații S.N.P. P. SA a pachetului de acțiuni se efectuează în

cadrul procesului de privatizare a acestei societăți, derogarea de la

dispozițiile actelor normative privind privatizarea societăților

comerciale și accelerarea privatizării fiind doar cu privire la modul

de efectuare a vânzării, care va fi o vânzare directă.

De asemenea, se arată în

considerentele sentinței atacate, în contextul în care O.G. nr. 55/2003 se

circumscrie reglementărilor din domeniul privatizării, cererea de

obligare la vânzarea unei părți din acțiunile S.N.P. P. SA București

ca fracțiuni în care este divizat capitalul social al acestei

societăți reprezintă un litigiu ce se referă la activitatea

de privatizare.

Or, apreciază prima

instanță, potrivit art. 720 C. proc. civ., litigiile privind

desfășurarea activității în scopul privatizării prin

înstrăinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul

societăților comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de

stat, precum și litigiile privind drepturile și obligațiile contractate

în cadrul acestei activități se soluționează de către

instanțele care au competența de judecată a proceselor și

cererilor în materie comercială, potrivit dispozițiilor Codului de

procedură civilă și cu procedura prevăzută de aceste

dispoziții.

Prima instanță invocă

dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) și art. 5 C. proc. civ.,

arătând că, potrivit acestora, procesele și cererile în materie

comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei (cum

este cazul în speță: 8% din valoarea capitalului social al S.N.P. P. SA

București) se judecă de către tribunalul de la sediul pârâtului.

De asemenea, reține prima

instanță, Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru

accelerarea privatizării cu modificările și completările

ulterioare prevede, la art. 40

alin. (1),

că cererile prin care se atacă o operațiune sau un act

prevăzut de această lege, de O.U.G. nr. 87/1997 aprobată prin

Legea nr. 44/1998, precum și de celelalte legi speciale din domeniul

privatizării, precum și cererile prin care se valorifică un

drept conferit de aceste acte normative sunt de competența secțiilor

comerciale ale tribunalelor.

î

mpotriva

acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, au

declarat recurs reclamanții, pentru motive ce pot fi încadrate în

prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În opinia

recurenților-reclamanți, Curtea de apel este instanța

competentă, potrivit art. 3 pct. 1 C. proc. civ., pentru că

acțiunea pe care au formulat-o vizează acte ale

autorităților centrale implicate în procesul de privatizare a S.N.P.P.

SA București, în temeiul normelor cuprinse în O.G. nr. 55/2003.

II. Considerentele Înaltei Curți

asupra recursului

Examinând cauza prin prisma criticii

formulate de recurenții-reclamanți și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Din interpretarea prevederilor art. 1

alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, rezultă că

pentru a se circumscrie reglementărilor aplicabile în materia

contenciosului administrativ, cererea de chemare în judecată trebuie

să supună controlului judecătoresc un act administrativ, tipic

sau asimilat al unei autorități publice, conform definițiilor legale

cuprinse în art. 2 alin. (1) lit. c) (actul administrativ), lit. h)

(nesoluționarea în termen legal a unei cereri) și lit. i) (refuzul

nejustificat de rezolvare a unei cereri), criteriul esențial în

delimitarea actelor administrative de actele de drept privat constând în

regimul de putere publică în care acționează autoritatea

emitentă.

Or, după cum în mod corect a

constatat și prima instanță, în sensul celor reținute la

pct. I.1 din cuprinsul prezentei decizii, demersul judiciar al

reclamanților tinde către vânzarea-cumpărarea directă a

unui pachet de acțiuni ale S.N.P.P. SA în cadrul procesului de

privatizare, act juridic cu natură comercială supus normelor de

competență cuprinse în art. 720

10

C. proc. civ., art. 2

pct. 1 lit. a) și art. 5 C. proc. civ. și reglementărilor

speciale în materia privatizării.

2.Temeiul legal al soluției adoptate

în recurs

Având în vedere toate considerentele

expuse și constatând că în cauză nu există motive de

reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

și art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de reclamanții N.P., ș.a., împotriva sentinței nr. 248 din 19

iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 16 aprilie 2010.