ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1007/2010

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Prin Sentința nr. 247 din 19 iunie 2009 a

Curții de Apel Craiova a fost declinată competența de soluționare a acțiunii

formulate de P.D.M., T.C., F.O., B.V.M., ... în contradictoriu cu Guvernul

României, Ministerul Economiei și Oficiul Participațiilor Statului și

Privatizării în Industrie în favoarea Tribunalului București, secția

comercială.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța învestită cu soluționarea acțiunii introductive,

privind obligarea la vânzarea directă a pachetului de acțiuni, care se cuvin

din procentul total de 8% stabilit prin O.G. nr. 55/2003, la prețul de

achiziționare stabilit pentru investitorul strategic OMV - Austria, sub

sancțiunea de despăgubiri pe zi de întârziere, a reținut că prevederile O.G.

nr. 55/2003 se circumscriu reglementărilor din domeniul privatizării.

Instanța a reținut că

cererea de obligare la vânzarea unei părți din acțiunile S.N.P. P. S.A.

București, ca fracțiuni în care este divizat capitalul social al acestei

societăți, reprezintă un litigiu ce se referă la activitatea de privatizare și

văzând dispozițiile art. 720

10

C. proc. civ. raportate la

dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) și art. 5 C. proc. civ. a constatat că

litigiul dedus judecății este în materie comercială.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs reclamanții, criticând sentința pronunțată ca

netemeinică și nelegală.

Prin motivele

invocate au arătat că în mod greșit a fost declinată competența de soluționare

a cauzei în favoarea secției comerciale a Tribunalului București, întrucât

competența este stabilită exclusiv în raport de locul ocupat de autoritatea

publică emitentă a actului atacat, iar în cauză este vorba de o autoritate

publică centrală.

Înalta Curte de

Casație și Justiție analizând motivele de recurs formulate în raport cu

sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză

va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte a

constatat, din analiza actelor din dosar, că cererea ce face obiectul acțiunii

introductive vizează obligarea pârâților la vânzarea unei părți din acțiunile S.N.P.

P. S.A. București, ca fracțiuni în care este divizat capitalul social al

acestei societăți, situație în care Înalta Curte reține că cererea de față

reprezintă un litigiu ce se referă la activitatea de privatizare.

În conformitate cu

dispozițiile art. 720

10

C. proc. civ. litigiile privind desfășurarea

activității în scopul privatizării prin înstrăinare de bunuri ori alte valori

din patrimoniul societăților comerciale sau al altor persoane juridice cu

capital de stat, precum și litigiile privind drepturile și obligațiile

contractate în cadrul acestei activități se soluționează de către instanțele

care au competența de judecată a proceselor și cererilor în materie comercială,

potrivit dispozițiilor prezentului cod și cu procedura prevăzută de aceste

dispoziții.

Prin urmare, raportat

la obiectul cererii introductive, Înalta Curte a constatat că litigiul dedus

judecății este în materie comercială, așa cum corect a stabilit Curtea de Apel

Craiova.

Pentru aceste

considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței

atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul

formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de P.D.M., T.C., F.O., B.V.M., ... împotriva Sentinței nr. 247 din 19

iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 februarie 2010.