ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7057/2009

Deliberând în condițiile art. 256

C. proc. civ. asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.

883/2004, judecătoria Câmpulung a admis în parte acțiunea formulată de

reclamantul N.V.C., precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul P.G.

și a dispus anularea titlurilor de proprietate nr. 104249/1998 și nr.

122313/2003 pentru terenurile situate în punctele „Luncă" și „Dealul

Mitoi" („Puțul sec").

Apelurile declarate de reclamant

și de pârât au fost admise de Tribunalul Argeș prin decizia civilă nr. 16/2005

care, analizând cu prioritate motivul de apel invocat de reclamant cu privire

la nesoluționarea de către instanță a cererii privind anularea

proceselor-verbale de punere în posesie nr. 514/1998 și a reținut cauza pentru

soluționarea fondului.

Prin decizia civilă nr. 701 din

10 iunie 2005, Tribunalul Argeș, a admis în parte acțiunea precizată și

restrânsă formulată de reclamantul-parat N.V.C., a respins cererea

reconvențională formulată de pârâtul-reclamant P.C., obligându-l pe acesta din

urmă să lase în deplină proprietate și posesie reclamantului suprafețe de teren

situate pe raza comunei Dârmănești, județul Argeș. S-a constatat nulitatea

absolută parțială a titlului de proprietate eliberat pârâtului P.C. de Comisia

Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, sub

nr. 104149 din 14 aprilie 1998, precum și a fișei cu date pentru titlul de

proprietate, eliberată aceluiași pârât cu privire la terenurile situate în

punctele sus­menționate. S-a constatat, de asemenea, nulitatea absolută a

proceselor-verbale de punere în posesie eliberate pârâtului P.C. de Comisia

Locală Dârmănești de Fond Funciar sub nr. 514 din 20 mai 1998, cu privire la

aceleași terenuri.

Prin decizia civilă nr.

1732/R/2005, Curtea de Apel Pitești a admis recursul reclamantului și al

pârâtului, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecarea apelului.

În rejudecare, Tribunalul Argeș a

dispus efectuarea unei expertize tehnice cu obiectivele dispuse de Curtea de

Apel Pitești, în conformitate cu dispozițiile art. 315 C. proc. civ., iar prin

decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007 a respins atât acțiunea precizată și

restrânsă, cât și cererea reconvențională.

Pentru a pronunța această

hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, că s-a făcut dovada că părțile nu au

contestat faptul că toate terenurile revendicate au aparținut autoarei comune,

P.E. și nu fac parte din loturile atribuite exclusiv mamei reclamantului sau

tatălui pârâtului.

Având în vedere această situație,

întrucât reclamantul și pârâtul nu sunt singurii moștenitori în viață ai

defunctei E.P., în conformitate cu dispozițiile art. 480 C. civ., acțiunea în

revendicare a fost respinsă ca inadmisibilă, nefiind respectată regula

unanimității.

Cum reclamantul nu a făcut dovada

dreptului său exclusiv de proprietate asupra terenului în litigiu, pentru care

deține titlu de proprietate și proces-verbal de punere în posesie, s-a

constatat că nu se regăsește nici un motiv de nulitate a acestor acte, așa cum

sunt ele enumerate de Legea nr. 169/1997.

De asemenea, nici pârâtul nu și-a

probat dreptul exclusiv asupra terenurilor ce provin de la E.P. și sunt

menționate în ambele titluri, astfel că, neregăsindu-se motivele de nulitate

prevăzute de Legea nr. 169/1997 și cererea reconvențională a fost respinsă.

Prin cererea înregistrată la data

de 23 mai 2007, precizată ulterior, revizuientul N.V.C. a formulat cerere de

revizuire a deciziei nr. 119 din 17 aprilie 2007, înregistrată inițial la

Curtea de Apel Pitești, care prin adresa nr. 409/A din 24 mai 2007 a trimis-o

spre competentă soluționare Tribunalului Argeș.

Astfel investit, Tribunalul

Argeș, prin decizia nr. 42 din 19 februarie 2008, a respins cererea de

revizuire, reținându-se că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 322

pct. 5 C. proc. civ. și a declinat competența materială de soluționare a

cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 207/R din

29 mai 2008, Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondat recursul formulat de

revizuient vizând cererea întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc.

civ. și a disjuns cererea întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. în favoarea curții de apel.

Investită cu soluționarea acestei

cereri, Curtea de Apel Pitești, prin sentința civilă nr. 14/F din 11 septembrie

2008, a respins ca nefondată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Instanța a reținut în

considerentele sale că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are

suportul în respectarea principiului autorității lucrului judecat și ca atare,

hotărârile a căror contrarietate se invocă trebuie pronunțate în aceeași cauză,

ca rezultat a două procese diferite, între aceleași persoane având aceeași

calitate procesuală, fiind astfel necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice

definitorii pentru reținerea existenței lucrului judecat.

Or, cum în speță cea de-a doua

cerere are un alt obiect, fiind întemeiată pe o alta cauză, între alte părți,

rezultă că prin cea de-a doua hotărâre nu a fost încălcat principiul autorității

de lucru judecat, astfel că cererea de revizuire este nefondată.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs revizuientul N.V.C. care, invocând dispozițiile art. 304 pct.

5, 7 și 9, susține că în mod greșit a considerat Curtea de Apel că între cele

două hotărâri nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză întrucât,

chiar dacă intimatul nu a fost parte în acțiunea soluționată prin sentința

civilă nr. 445/1996 de către Judecătoria Câmpulung, această hotărâre îi este

opozabilă.

Verificând legalitatea deciziei

recurate în limitele criticilor formulate de recurentul-revizuent, Înalta Curte

constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru

următoarele considerente:

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date

de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane, având aceleași calități.

Revizuirea pentru contrarietate

de hotărâri își are suportul în respectarea principiului autorității de lucru

judecat, prin această cale extraordinară de atac urmărindu-se anularea ultimei

hotărâri pronunțate.

Din dispozițiile legale

menționate rezultă că posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri, atunci

când există hotărâri potrivnice, este supusă, printre altele, condiției ca

aceasta să fie dată în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași

calitate, acestea fiind elementele caracteristice ale autorității lucrului

judecat conform art. 1201 C. civ.

În speță, revizuientul susține că

decizia civilă nr. 119/2007 pronunțată de Tribunalul Argeș a încălcat

autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 445/1996 a Judecătoriei

Câmpulung.

Astfel, prin decizia civilă nr.

119/2007 pronunțată de Tribunalul Argeș a fost respinsă acțiunea având ca

obiect revendicarea, cât și cererea reconvențională ce viza anularea ridurilor

de proprietate, părți fiind reclamantul-pârât N.V.C., pârâtul-reclamant P.G.C.,

Comisia Locală de Fond Funciar Dârmănești, Comisia Județeană de Fond Funciar

Argeș.

Anterior, Judecătoria Câmpulung,

prin sentința civilă nr. 445 din 06 februarie 1996 a soluționat o plângere

întemeiată pe prevederile Legii nr. 18/1991, formulată de petiționarul N.V.C.,

în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Dârmănești.

Este evident că obiectul celor

două acțiuni este diferit, iar în acțiunea finalizată cu sentința nr. 445/1996,

intimatul din prezenta cauză, P.G.C. nu a fost parte și în consecință nu îi

poate fi opusă autoritatea de lucru judecat invocată de revizuient.

Celelalte motive formulate de

recurent privesc apărări de fond, ce nu pot fi analizate în recurs și nici nu

pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 5 și 7, invocate de recurent,

astfel că nu pot fi analizate de Înalta Curte.

În raport de aceste considerente,

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul declarat de revizuentul N.N.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de revizuentul N.V.C. împotriva deciziei nr. 14 F din 11 septembrie

2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 26 iunie 2009.