ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2357/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Buftea, secția penală, prin sentința penală nr. 124 din 10 aprilie 2009 i-a condamnat printre alții pe inculpații: - D.D., la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) și b) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 75 alin. (2) C. pen. și - M.M., la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. (2) și alin. (2) 1 lit. a) și b) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c), art. 75 alin. (2) și art. 80 C. pen. și 2 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 271 alin. (4) C. pen.

cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 75 alin. (2) C. pen. și art. 80 C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpatul M.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare. Tribunalul București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 208/A din 31 martie 2010, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați. Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, având de soluționat recursurile declarate de inculpați, prin încheierea de ședință din 26 mai 2010, din oficiu în temeiul art. 300 2 rap. la art. 160 b C. proc. pen. a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării și a menținut-o.

A amânat cauza pentru ca inculpații să-și angajeze apărători. Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații D.D. și M.M. fără ca să-și motiveze recursurile. Înalta Curte constată că recursurile sunt inadmisibile. Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen. încheierea dată în primă instanță și în apel prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive precum și împotriva încheierii prin care se dispune menținerea arestării preventive, poate fi atacată separat cu recurs de procuror sau inculpat în termen de 24 de ore de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicate pentru cei lipsă. Din dispozițiile de mai sus rezultă că legiuitorul nu a prevăzut calea de atac a recursului, împotriva încheierilor pronunțate de instanțele de recurs, prin care este luată, revocată, înlocuită sau menținută măsura preventivă.

Având în vedere și dispozițiile art. 385 1 alin. (2) C. proc. pen., potrivit căruia încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazului când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs, rezultă că legiuitorul nu a prevăzut recursul împotriva încheierii de natura celei din speță, astfel că în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații D.D. și M.M. împotriva încheierii din 26 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 2356.01/94/2008 (1074/2010). Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 15 iunie 2010.