ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2251/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 17 mai 2010, pronunțată în dosarul nr. 22762/299/2009, a dispus, în baza dispozițiilor art. 300 2 C. proc. pen., cu referire la art. 160 b din același cod, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți M.D.E. și L.E.G. Pentru a pronunța încheierea, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 159 din 16 februarie 2010 a Judecătoriei sectorului 1, inculpații au fost condamnați la pedeapsa rezultantă de câte 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (2) 1 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.

Apelurile declarate de cei doi inculpați au fost admise și Tribunalul București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 276 A din 23 aprilie 2010 a desființat sentința și a aplicat dispozițiile art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., după împlinirea, de către fiecare inculpat, a vârstei de 18 ani. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Împotriva deciziei instanței de apel, inculpații au declarat recursuri, la termenul din 17 mai 2010 verificându-se legalitatea și temeinicia arestării lor preventive, sens în care s-a reținut că temeiurile legale ale măsurii se mențin, ele subzistă și impun în continuare privarea de libertate, probatoriul administrat, până în faza recursului, conturând indicii rezonabile că cei doi inculpați au săvârșit faptele, se presupune și că situația de fapt și vinovăția sunt, probabil, cele pentru care în fond și în apel împotriva lor s-au pronunțat condamnării, iar pericolul social concret rezidă, atât din împrejurările faptelor, cât și din datele ce caracterizează persoana lor, ambii acționând în loc public, atât în cursul dimineții cât și seara, lăsarea lor în libertate prezentând pericol odată ce actele infracționale, săvârșite în formă continuată, au presupus violență (smuls genți, portofele).

Împotriva încheierii, inculpații au declarat recursuri, motivul oral invocat de avocatul desemnat apărător din oficiu, fiind că ei nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și, deci, pot fi judecați, în stare de libertate. Recursurile sunt inadmisibile pentru considerentele ce se vor detalia. Potrivit dispozițiilor art. 141 alin. (1) C. proc. pen. încheierea dată în primă instanță și, în apel, prin care se dispune ... menținerea arestării preventive, poate fi atacată separat de recurs. În cauză, încheierea recurată de către inculpați a fost dată de o instanță de recurs, ceea ce este inadmisibil, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursurile vor fi respinse.

Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispozițiile art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații M.D.E. și L.E.G. împotriva încheierii din 17 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 22762/299/2009 (1195/2010). Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 iunie 2010.