ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 372/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 372/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 197 din 18 iunie 2008 Tribunalul Suceava a dispus, printre alții, condamnarea inculpatului B.P.M. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen.; 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 1 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. În baza art. 33 - art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute în final 1 an închisoare. În temeiul art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 3 ani în condițiile prev. de art. 82, art. 83 și urm. C. pen.
În temeiul art. 1 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 217 alin. (1) cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la 174 alin. (1) , art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. În sfârșit, s-a respins cererea procurorului de confiscare a cuțitului de la inculpatul B.P.M. și s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în data de 30 decembrie 2006, la barul aparținând SC P. SRL din comuna Bălcăuți își desfășura activitatea în calitate de barman, partea vătămată P.I.
Partea vătămată H.S., barman angajat al aceluiași local, nu era de serviciu în acea seară însă se afla acolo, dintr-un alt interes. In jurul orelor 20:00 - 21:00, la respectivul bar s-a deplasat un grup mai mare de tineri, respectiv martorii P.M., P.G.D., P.F., R.C., precum și inculpatul M.M.C., inculpatul B.S.S. și alții. Datorită consumului mare de băuturi alcoolice și datorita stării de ebrietate în care au ajuns persoanele sus menționate au deteriorat câteva sticle de bere din local. In jurul orelor 23,30 victima P.I. s-a deplasat spre masa tinerilor din Dornești solicitând acestora să se liniștească pentru că în caz contrar le va solicita să părăsească localul. In acele împrejurări partea vătămată l-a bruscat pe inculpatul M.M., iar martorul P.M.
din greșeală cu un ciob de sticlă a produs o plagă tăiată minoră aceluiași inculpat. În jurul orelor 23,50, martorul G.A.D. a luat hotărârea de a părăsi localul și de a pleca spre domiciliu. Sesizând că martorul urmează să se deplaseze cu autovehiculul unui alt martor, respectiv O.G.C., inculpatul M.M.C. a părăsit la rândul său localul cu aceeași intenție de a pleca spre casă. Starea avansată de ebrietate în care se afla l-a determinat însă pe inculpatul M.M.C. să adopte hotărârea infracțională de a reveni în Bălcăuți, împreună cu diverși prieteni, pentru a se răzbuna pe barmanul care „l-a deranjat" în timp ce consuma băuturi în local. Astfel, după ce din mașină a coborât martorul G.A.D., inculpatul M.M.C.
s-a deplasat la casa unde se aflau inculpații B.P.M., C.I. și B.O.Ș., le-a comunicat acestora că anterior a fost bătut într-un local și are nevoie de sprijinul lor pentru a se răzbuna și, pentru a fi mai convingător, le-a arătat acestora rana de la mână, afirmând că i-a fost produsă de unul dintre barmani. Cercetările efectuate au demonstrat că cei trei inculpați participau la o cumetrie și aflându-se, de asemenea, într-o stare avansată de ebrietate, au acceptat imediat să se deplaseze în Bălcăuți pentru a „rezolva" incidentul ivit. Inculpații B.P. și C.I. au plecat înarmați fiecare cu câte un cuțit. În momentul în care mașina condusă de către martorul O.G. a ajuns în dreptul barului din Bălcăuți, inculpatul B.S.S., aflat atunci în local a sesizat acest lucru și a ieșit în întâmpinarea prietenilor săi din Dornești cu intenția manifestă de a agresa pe cineva, dar totodată și de a deteriora bunuri din local, inculpatul C.I.I.
(având cuțitul în mână) a spart ușa de acces în local cu piciorul, pătrunzând apoi în interior, urmat de către inculpatul B.P. (înarmat și el cu un cuțit) și apoi și de către inculpații B.O.Ș., M.M.C. și B.S.S. În aceste împrejurări cei aproximativ 30 de consumatori aflați în incintă au intrat în panică și au părăsit incinta barului atât pe ușă cât și pe ferestre. Din probele administrate în cauză a rezultat că în interiorul barului inculpații B.P.M., C.I.I. și B.O.Ș. au exercitat acte de violență cu pumnii, picioarele, precum și cu scaune asupra victimei P.I. Inculpatul B.P.M. sesizând că victima H.S. a sărit în apărarea colegului său, a exercitat violențe inițial cu pumnii asupra acestuia, după care cu cuțitul aflat asupra sa, producându-i victimei o plagă tăiată în zona abdominală.
În interiorul aceluiași local inculpații B.P.M., C.I.I., B.O.Ș. și B.S.S. au spart mai multe sticle conținând băuturi alcoolice și totodată în timpul exercitării violențelor asupra barmanilor au deteriorat alte sticle, pahare și scrumiere aflate pe tejgheaua barului, în bar și pe mese. Sesizând că victima H.S. prezintă plăgi sângerânde, grupul inculpaților a încetat actele de agresiune părăsind locul comiterii faptelor. Victima H.S. a fost condusă la Spitalul municipal Rădăuți, unde a fost supusă unor intervenții chirurgicale. Conform concluziilor raportului medico-legal, victima a suferit o plagă penetrantă abdominală cu secțiune de mezocolon și epiplon, hemiperitoneu, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor, acționat în sens tăietor-înțepător.
S-a apreciat că leziunile provocate necesită pentru vindecare un număr de 25-30 zile de îngrijiri medicale, acestea i-au pus victimei viața în primejdie și doar atitudinea terapeutică corectă și la timp aplicată i-a salvat viața. Împotriva acestei sentințe, a formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava pentru nelegalitate și netemeinicie în ce privește achitarea inculpatului. Prin decizia penală nr. 10 din 8 aprilie 2009 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul Parchetului, a desființat hotărârea și rejudecând, referitor la inculpatul B.P.M. a dispus condamnare la o pedeapsă rezultată de 7 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.
[cuprinzând și infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) , art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 217 alin. (1) C. pen.]. Inculpatul B.P.M. alături de coinculpații în cauză au fost obligați în solidar (inculpatul minor alături de părțile responsabile civilmente), la plata sumei de 1063 lei despăgubiri civile părții civile SC P. SRL Bălcăuți cât și la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei hotărâri, inculpatul B.P.M. a formulat recurs, susținând nevinovăția și drept consecință, casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. Examinând hotărârea atacată sub toate aspectele de drept și de fapt, conform dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc.
pen., Înalta Curte constată recursul întemeiat, pentru următoarele considerente: Susținerile recurentului că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost achitat sunt nefondate. Astfel, încă de la primele declarații date la urmărirea penală inculpatul recurent recunoaște că în seara de 30 decembrie 2006 în timp ce împreună cu soția și condamnații C. și B. participau la o petrecere, a venit fratele său - cond. M.M. - care l-a anunțat că la discoteca din satul Bălcăuți a fost bătut. În aceste împrejurări, inculpatul împreună cu fratele său M.M.C., C.I. și G.A. au plecat cu autoturismul condus de martorul O. Din probele administrate în cauză rezultă fără dubiu că sus-numiții, odată intrați în bar au executat acte de violențe cu pumnii și picioarele precum și cu scaunele asupra victimei P.I.
Totodată, se confirmă că recurentul sesizând faptul că H.S. a sărit în ajutorul colegului său, inițial a executat violențe cu pumnii și picioarele, ca apoi, cu un cuțit aflat asupra sa, i-a produs o plagă tăiată în zona abdominală, „în bar eu am intrat al doilea având un cuțit în mână (de la O.)… l-am lovit cu pumnul drept, mână în care aveam cuțitul... nu știu dacă l-am lovit în abdomen”. De altfel, probele testimoniale care confirmă această situație de fapt se coroborează că procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto (f.5-6), raportul de constatare medico-legală (f.30 și fila 56), cu CD-ul conținând înregistrările efectuate cu aparatura de supraveghere video, plângerile părții vătămate, declarația administratorului N.I.
și nu în ultimul rând cu declarațiile celorlalți coinculpați. Este fără echivoc că inculpatul recurent și condamnatul P.M. aveau asupra lor cuțite și coroborând propriile sale declarații cu celelalte probe administrate în cauză sus-menționate, se constată că în mod corect instanța de apel și-a format convingerea că autorul infracțiunii de tentativă de omor calificat săvârșit asupra părții vătămate H.S. este inculpatul-recurent în cauză. De altfel, din același ansamblu probator, se relevă că recurentul se face vinovat și de săvârșirea infracțiunii de distrugere. Imaginile surprinse pe camerele video dar și declarațiile martorilor oculari demonstrează distrugerea sticlelor de băutură, pahare și scrumiere și răsturnarea meselor și scaunelor.
Ca atare, corect s-a procedat la condamnarea inculpatului pentru infracțiunea pentru care fusese achitat. Sub aspectul pedepselor se constată că s-a făcut o corectă individualizare a acestora în raport de criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. Pentru motivele sus-menționate, Înalta Curte constată că apărarea formulată ca și solicitarea sa de menținere a hotărârii instanței de fond este neîntemeiată și pe cale de consecință, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul inculpatului. Văzând și dispozițiile art.192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.P.M. împotriva deciziei penale nr. 10 din 8 aprilie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 2 februarie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.