ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 372/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 372/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 197
din 18 iunie 2008 Tribunalul Suceava a dispus, printre alții, condamnarea
inculpatului B.P.M. la 1 an închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen.;
3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 1
1
pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și 3 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) cu aplic. art.
75 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 - art. 34 lit. b) C. pen.,
s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute în final 1 an
închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen. s-a dispus
suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de
încercare de 3 ani în condițiile prev. de art. 82, art. 83 și urm. C.
pen.
În temeiul art. 1 pct. 2 lit. a) rap. la
art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru
infracțiunea prev. de art. 217 alin. (1) cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen.
și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la 174 alin. (1) , art. 175 alin.
(1) lit. i) C. pen.
În sfârșit, s-a respins cererea
procurorului de confiscare a cuțitului de la inculpatul B.P.M. și s-a
dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța de fond a reținut că, în data de 30
decembrie 2006, la barul aparținând SC P. SRL din comuna
Bălcăuți își desfășura activitatea în calitate de
barman, partea
vătămată P.I. Partea
vătămată H.S., barman angajat al aceluiași
local,
nu era de serviciu în acea seară însă se afla acolo, dintr-un alt
interes. In jurul orelor 20:00 - 21:00, la respectivul bar s-a deplasat un grup
mai mare de tineri, respectiv martorii P.M., P.G.D., P.F.,
R.C., precum și inculpatul M.M.C., inculpatul
B.S.S.
și alții. Datorită consumului mare de băuturi
alcoolice și datorita
stării de
ebrietate în care au ajuns persoanele sus menționate au deteriorat câteva
sticle de bere din local. In jurul orelor 23,30
victima P.I. s-a deplasat spre
masa tinerilor din Dornești
solicitând acestora să se liniștească pentru că în caz
contrar le va solicita să
părăsească localul. In acele împrejurări partea
vătămată l-a bruscat pe inculpatul M.M., iar martorul P.M. din
greșeală cu
un ciob de
sticlă a produs o plagă tăiată minoră aceluiași
inculpat.
În jurul
orelor 23,50, martorul G.A.D. a luat hotărârea de a părăsi
localul și de a pleca spre domiciliu. Sesizând că martorul
urmează să se deplaseze cu autovehiculul unui alt martor, respectiv O.G.C.,
inculpatul M.M.C. a părăsit la rândul său localul cu
aceeași intenție de a pleca spre casă. Starea avansată de
ebrietate în care se afla l-a determinat însă pe inculpatul M.M.C. să
adopte hotărârea infracțională de a reveni în
Bălcăuți, împreună cu diverși prieteni, pentru a se
răzbuna pe barmanul care „l-a deranjat" în timp ce consuma
băuturi în local. Astfel, după ce din mașină a coborât
martorul G.A.D., inculpatul M.M.C. s-a deplasat la casa unde se aflau
inculpații B.P.M., C.I. și B.O.Ș., le-a comunicat acestora
că anterior a fost bătut într-un local și are nevoie de
sprijinul lor pentru a se răzbuna și, pentru a fi mai
convingător, le-a arătat acestora rana de la mână, afirmând
că i-a fost produsă de unul dintre barmani. Cercetările efectuate
au demonstrat că cei trei inculpați participau la o cumetrie și
aflându-se, de asemenea, într-o stare avansată de ebrietate, au acceptat
imediat să se deplaseze în Bălcăuți pentru a „rezolva"
incidentul ivit. Inculpații B.P. și C.I. au plecat înarmați
fiecare cu câte un cuțit. În momentul în care mașina condusă de
către martorul O.G. a ajuns în dreptul barului din
Bălcăuți, inculpatul B.S.S., aflat atunci în local a sesizat
acest lucru și a ieșit în întâmpinarea prietenilor săi din
Dornești cu intenția manifestă de a agresa pe cineva, dar
totodată și de a deteriora bunuri din local, inculpatul C.I.I. (având
cuțitul în mână) a spart ușa de acces în local cu piciorul,
pătrunzând apoi în interior, urmat de către inculpatul B.P. (înarmat
și el cu un cuțit) și apoi și de către inculpații
B.O.Ș., M.M.C. și B.S.S. În aceste împrejurări cei aproximativ
30 de consumatori aflați în incintă au intrat în panică și
au părăsit incinta barului atât pe ușă cât și pe
ferestre.
Din probele
administrate în cauză a rezultat că în interiorul barului
inculpații B.P.M., C.I.I. și B.O.Ș. au exercitat acte de
violență cu pumnii, picioarele, precum și cu scaune asupra
victimei P.I.
Inculpatul B.P.M.
sesizând că victima H.S. a sărit în apărarea colegului său,
a exercitat violențe inițial cu pumnii asupra acestuia, după
care cu cuțitul aflat asupra sa, producându-i victimei o plagă
tăiată în zona abdominală. În interiorul aceluiași local
inculpații B.P.M., C.I.I., B.O.Ș. și B.S.S. au spart mai multe
sticle conținând băuturi alcoolice și totodată în timpul
exercitării violențelor asupra barmanilor au deteriorat alte sticle,
pahare și scrumiere aflate pe tejgheaua barului, în bar și pe mese.
Sesizând că
victima H.S. prezintă plăgi sângerânde, grupul inculpaților a
încetat actele de agresiune părăsind locul comiterii faptelor.
Victima H.S.
a fost condusă la Spitalul municipal Rădăuți, unde a fost
supusă unor intervenții chirurgicale. Conform concluziilor raportului
medico-legal, victima a suferit o plagă penetrantă abdominală cu
secțiune de mezocolon și epiplon, hemiperitoneu, leziuni ce s-au
putut produce prin lovire cu corp tăietor, acționat în sens
tăietor-înțepător. S-a apreciat că leziunile provocate
necesită pentru vindecare un număr de 25-30 zile de îngrijiri
medicale, acestea i-au pus victimei viața în primejdie și doar
atitudinea terapeutică corectă și la timp aplicată i-a
salvat viața.
Împotriva acestei sentințe, a
formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava pentru nelegalitate
și netemeinicie în ce privește achitarea inculpatului.
Prin decizia penală nr. 10 din 8
aprilie 2009 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze
cu minori și de familie, a admis apelul Parchetului, a desființat
hotărârea și rejudecând, referitor la inculpatul B.P.M. a dispus
condamnare la o pedeapsă rezultată de 7 ani și 6 luni închisoare
și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b)
și e) C. pen. [cuprinzând și infracțiunea prev. de art. 20 rap. la
art. 174 alin. (1) , art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 217 alin.
(1) C. pen.].
Inculpatul B.P.M. alături de
coinculpații în cauză au fost obligați în solidar (inculpatul
minor alături de părțile responsabile civilmente), la plata
sumei de 1063 lei despăgubiri civile părții civile SC P. SRL
Bălcăuți cât și la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
Împotriva acestei hotărâri,
inculpatul B.P.M. a formulat recurs, susținând nevinovăția
și drept consecință, casarea deciziei atacate și
menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și
temeinică.
Examinând hotărârea atacată sub
toate aspectele de drept și de fapt, conform dispozițiilor art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul întemeiat, pentru
următoarele considerente:
Susținerile recurentului că nu
se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost
achitat sunt nefondate. Astfel, încă de la primele declarații date la
urmărirea penală inculpatul recurent recunoaște că în seara
de 30 decembrie 2006 în timp ce împreună cu soția și
condamnații C. și B. participau la o petrecere, a venit fratele
său - cond. M.M. - care l-a anunțat că la discoteca din satul
Bălcăuți a fost bătut.
În aceste împrejurări, inculpatul
împreună cu fratele său M.M.C., C.I. și G.A. au plecat cu autoturismul
condus de martorul O.
Din probele administrate în cauză
rezultă fără dubiu că sus-numiții, odată
intrați în bar au executat acte de violențe cu pumnii și
picioarele precum și cu scaunele asupra victimei P.I.
Totodată, se confirmă că
recurentul sesizând faptul că H.S. a sărit în ajutorul colegului
său, inițial a executat violențe cu pumnii și picioarele,
ca apoi, cu un cuțit aflat asupra sa, i-a produs o plagă
tăiată în zona abdominală, „în bar eu am intrat al doilea având
un cuțit în mână (de la O.).... l-am lovit cu pumnul drept, mână
în care aveam cuțitul... nu știu dacă l-am lovit în abdomen”.
De altfel, probele testimoniale care
confirmă această situație de fapt se coroborează că
procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto (f.5-6),
raportul de constatare medico-legală (f.30 și fila 56), cu CD-ul
conținând înregistrările efectuate cu aparatura de supraveghere
video, plângerile părții vătămate, declarația
administratorului N.I. și nu în ultimul rând cu declarațiile
celorlalți coinculpați.
Este fără echivoc că
inculpatul recurent și condamnatul P.M. aveau asupra lor cuțite
și coroborând propriile sale declarații cu celelalte probe
administrate în cauză sus-menționate, se constată că în mod
corect instanța de apel și-a format convingerea că autorul infracțiunii
de tentativă de omor calificat săvârșit asupra părții
vătămate H.S. este inculpatul-recurent în cauză.
De altfel, din același ansamblu
probator, se relevă că recurentul se face vinovat și de
săvârșirea infracțiunii de distrugere. Imaginile surprinse pe
camerele video dar și declarațiile martorilor oculari
demonstrează distrugerea sticlelor de băutură, pahare și
scrumiere și răsturnarea meselor și scaunelor. Ca atare, corect
s-a procedat la condamnarea inculpatului pentru infracțiunea pentru care
fusese achitat.
Sub aspectul pedepselor se constată
că s-a făcut o corectă individualizare a acestora în raport de
criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen.
Pentru motivele sus-menționate,
Înalta Curte constată că apărarea formulată ca și
solicitarea sa de menținere a hotărârii instanței de fond este
neîntemeiată și pe cale de consecință, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și dispozițiile
art.192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul B.P.M. împotriva deciziei penale nr. 10 din 8 aprilie
2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze
cu minori și de familie.
Obligă
recurentul inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință
publică, azi 2 februarie 2010.