ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5430/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 14 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, s-a dispus admiterea cererii de suspendare a executării formulată de recurenta-reclamantă A.C.M.E. și suspendarea executării silite a deciziei civile nr. 239/AC/2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 834/103/2007 până la soluționarea recursului promovat de recurentă. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că hotărârea supusă recursului este susceptibilă de executare, situație în care conform art. 300 alin. (2) C. proc. civ. s-a dispus suspendarea executării silite a hotărârii până la soluționarea recursului. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs SC M.C.

SRL criticând-o pentru următoarele motive: Recurenta are calitatea de creditoare în dosarul de executare silită nr. 477/2007 a Biroului Executorului judecătoresc I.M., executarea silită a fost începută prin încheierea de investire cu formulă executorie din dosarul nr. 426/2006, a sentinței civile nr. 90 din 10 februarie 2006 pronunțată de Tribunalul Neamț, împotriva debitorului A.C.G. Ulterior prin sentința penală nr. 84 din 10 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Neamț, definitivă și irevocabilă prin decizia penală nr. 4391 din 10 iulie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție A.G. ș.a. au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism și trafic de persoane, iar în urma acestei decizii penale, Administrația Finanțelor Publice s-a înscris în tabloul creditorilor având calitatea de creditoare asupra imobilelor care au fost cumpărate de infractor cu banii proveniți din săvârșirea de infracțiuni.

Recurenta în calitate de lichidator judiciar a solicitat Biroului executorului judecătoresc I.M., efectuarea executării silite prin scoaterea la licitație a imobilului, imobil care a fost supus partajului de bunuri comune în dosarul nr. 834/2007 și atribuit lui A.C.G. prin sentința civilă nr. 2148/2006, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 239/2007 a Tribunalului Neamț. Prin urmare instanța prin încheierea recurată de suspendare a executării silite din 14 mai 2008 a Curții de Apel Bacău a avut în vedere suspendarea executării silite a deciziei civile nr. 239/2007 pronunțată de Tribunalul Neamț până la soluționarea recursului, cu toate că nu s-a început executarea silită în baza deciziei civile nr. 239/2007 a Tribunalului Neamț.

Or Biroul executorului judecătoresc I.M. a început executarea împotriva debitorului A.C.G. în baza sentinței civile nr. 90/2006 a Tribunalului Neamț și a sentinței penale nr. 84 din 10 mai 2005 a Tribunalului Neamț, definitivă prin decizia penală nr. 4391 din 10 iulie 2006 Înalta Curte de Casație și Justiție. Tot astfel, nu poate fi suspendată executarea silită în cadrul unui proces de partaj bunuri comune cu atât mai mult cu cât pe rolul Judecătoriei Roman se află spre soluționare dosarul nr. 663/291/2001 având ca obiect contestația la executare. In cadrul procesului de partaj bunuri comune, calitate procesuală au doar foștii soți situație în care cererea de suspendare a suspendării executării silite a încălcat principiul contradictorialității cu prejudicierea creditorilor.

Executarea silită cu privire la imobil a fost începută după a deciziei civile nr. 239/2007 a Tribunalului Neamț rămasă irevocabilă prin nerecurare iar creditorii nu au avut cunoștință de recursul formulat de A.C.M. Invocă tardivitatea recursului formulat de A.C.M. și faptul că recursul nu este susceptibil de executare, C.M.A. fiind de rea credință. Examinând cererea de recurs instanța reține următoarele: Recurenta nu și-a clarificat calitatea procesuală de intervenientă în interes propriu, cerere formulată în recurs, datorită împrejurării că nu și-a executat obligația de a timbra cererea așa cum a dispus instanța la termenul din 11 iunie 2008. In această situație cererea sa de participare procesuală în litigiu nu a fost pusă în discuția părților iar instanța nu s-a pronunțat asupra încuviințării sau nu a cererii în principiu, ea nedobândind astfel calitatea de parte în proces.

Dincolo de acest aspect însă, recursul acesteia este inadmisibil, deoarece cererea de intervenție în interes propriu a fost formulată ulterior pronunțării încheierii din 14 mai 2008 prin care s-a dispus suspendarea executării silite a hotărârii recurate până la soluționarea recursului. Or, chiar dacă s-ar fi dispus încuviințarea în principiu a cererii de intervenție în nume propriu, în recurs, fără a se da semnificația juridică corespunzătoare art. 50 C. proc. civ., recurenta din prezenta cauză tot nu ar fi avut deschisă posibilitatea juridică de a recura încheierea de suspendare a executării hotărârii până la soluționarea recursului, deoarece încheierea recurată este anterioară solicitării sale de a interveni în proces.

Această împrejurare face ca procedura deja epuizată și efectele ei să-i fie opozabilă, intervenientului, exercițiul căii de atac cu privire la actele procesuale anterioare intervenției sale, nefiind util și eficace și împotriva art. 53 C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât cererea sa de intervenție nefiind încuviințată în principiu, nici nu dobândise procesual calitatea de parte. Față de cele reținute instanța urmează a respinge ca inadmisibil recursul, în sensul art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenienta S.C M.C.S.RL., prin lichidator T.C. împotriva încheierii din 14 mai 2008 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, cauze cu minori, familie, conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 octombrie 2010.