ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3872/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3872/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin rezoluția din
data de 26 februarie 2009, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 987/P/2008,s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de G. N., executor judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 246 și 217 C. pen., motivat de faptul că susnumitul nu a săvârșit nici una din infracțiunile reclamate, întrucât la baza executării silite a stat o cerere formulată de creditor și o hotărâre judecătorească definitivă, iar din probele depuse de către petentă, nu a rezultat distrugerea, demolarea sau degradarea vreunui bun și nici evacuarea vreunei persoane.
Prin sentința penală nr. 1134 din 9 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Bacău în Dos. nr. 3114/180/2006 s-a dispus în temeiul art. 220 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., condamnarea inculpatului Z.T. la pedeapsa închisorii în cuantum de 2 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie.
În temeiul, art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni.
S-a atras, atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. în condițiile prev. de art. 71 alin. (5) C. pen.
În conformitate cu art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., art. 170 C. proc. pen. și art. 348 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să lase părților vătămate M.I. și M.F. în liniștită posesie suprafața de 595
m
.p. teren intravilan situat în municipiul Bacău.
Pentru a dispune în acest sens, după efectuarea actelor premergătoare, procurorul a reținut următoarele:
La data de 26 mai 2008 M.I. a solicitat BEJ G.N. punerea în executare a sentinței penale nr. 1134 din 9 mai 2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 502 din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Bacău.
Prin sentința penală nr. 1134/2007 Judecătoria Bacău a hotărât, în baza art. 220 alin. (1) C. proc pen.. cu art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. condamnarea inc. Z.T. la pedeapsa de 2 luni închisoare, cu aplic. art. 81 C. pen.
În temeiul art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., art. 170 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. și
art.
348 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să lase părților vătămate M.I. și M.F. în liniștită posesie, suprafața de
595
mp teren intravilan situat în Bacău.
Având în vedere cererea formulată și conținutul sentinței penale, G.N. a desfășurat activitățile necesare punerii în executare: a emis somații și ulterior s-a comunicat părților termenul fixat - 12 iunie 2008, orele 9,00.
La data fixată, în prezența unor efective din cadrul Jandarmeriei și a martorilor asistenți, s-a procedat la punerea în executare. Toate momentele acestei executări au fost înregistrate video de un reprezentant al Jandarmeriei (o copie a CD-ului fiind atașată la prezentul dosar).
Astfel, din verificările efectuate
;
rezultă că executorul
judecătoresc nu a săvârșit nici una dintre infracțiunile pentru care a fost reclamat.
La baza executării a stat o cerere formulată de persoana interesată și o hotărâre judecătorească definitivă.
Nu a existat nici o cauză de împiedicare a executării.
Atât din înregistrarea video, cât și din celelalte acte premergătoare, nu rezultă distrugerea, demolarea sau degradarea vreunui bun și nici evacuarea vreunei persoane.
Cu ocazia executării s-a procedat la identificarea,
măsurarea și marcarea cu țăruși a terenului conform schiței cadastrale.
Plângerea petentului a fost respinsă, ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 263/II/2/2009 din data de 7 aprilie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Pentru a dispune în acest sens, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1134 din 9 mai 2007 pronunțată în Dosarul nr. 3114/180/2006 al Judecătoriei Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului Z.T. la pedeapsa închisorii de 2 luni pentru săvârșirea infracțiunii, de tulburare de posesie, prev. de art. 220 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen. iar potrivit art. 81 Cp. pedeapsa a fost suspendată condiționat.
În temeiul art. 14 alin. (3), art. 170 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen., a
fost obligat inculpatul sa lase părților vătămate M.I. și M.F. în liniștită posesie suprafața de 595 mp teren situat în Bacău, (indicându-se vecinătățile).
Prin Decizia penală nr. 861/2007 a Curții de Apel Bacău s-a admis recursul declarat de inc. Z.T. împotriva Deciziei penale nr. 502/A/2007 pronunțată de Tribunalul Bacău, pe care a casat-o în totalitate, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanță.
Prin Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău s-a admis recursul declarat de recurentul inculpat Z.T. împotriva sentinței penale nr. 1134 din 9 mai 2007 a Judecătoriei Bacău cu privire la greșita aplicare a pedepsei accesorii,
menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței.
Executorul judecătoresc, urmare a cererii formulată de M.I., a pus în executare sentința penală 1134/2007 a Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău.
Executarea silită a format obiectul Dosarului nr. 148/2008, înregistrat la BEJ G.N.
Potrivit art. 1 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătorești, aceștia au atribuții de
punere în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii.
Mențiunea din sentința penală 1134/2007 a Judecătoriei Bacău, referitor la obligarea inculpatului de a lăsa în liniștită posesie suprafața de 595 mp, constituie o dispoziție cu caracter civil.
Sentința penală a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău și potrivit dispozițiilor art. 376 C. proc. pen., art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000, putea fi pusă în executare de executorul judecătoresc.
Executorul judecătoresc G.N. a respectat dispozițiilor legale cu ocazia punerii în executare a hotărârii judecătorești, din actele premergătoare efectuate în cauză neconstatându-se distrugerea sau degradarea vreunui bun aparținând numitului Z.T.
În temeiul disp. art. 278
1
C. proc. pen., petentul s-a adresat instanței competente.
Prin sentința penală nr. 124 din 18 august 2009, Curtea de Apel Bacău, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea petentului, reținând – în sinteză – următoarele:
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul.
Atât în cererea scrisă cât și oral în fața instanței penale și prin apărător, apelantul-inculpat a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul condamnării, întrucât nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de tulburare în posesie, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective, în cauză fiind vorba mai mult de un litigiu civil, având în vedere că are un contract de închiriere pentru suprafața de teren în litigiu. De asemenea consideră că fapta reținută în sarcina sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Pentru toate aceste motive apelantul-inculpat a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, iar pe fond în principal, achitarea potrivit dispozițiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar aplicarea dispozițiilor art. 18
1
C. pen.
Tribunalul Bacău, prin Decizia penală nr. 502/A din 19 octombrie 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Z.T. împotriva sentinței penale nr.
1134
din
9 mai 2007
a Tribunalului Bacău.
Împotriva Deciziei penale nr. 502/A din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Bacău, a declarat recurs inculpatul Z.T., solicitând să fie achitat pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare în posesie, prevăzută de art. 220 alin. (1) C. pen., deoarece fapta nu este de natura răspunderii penale, ci de natura civilă.
În subsidiar, inculpatul a cerut redozarea pedepsei, dându-se o eficiență sporită circumstanțelor atenuante, deja acordate de prima instanță.
Analizând hotărârile criticate, în. raport de motivele de recurs invocate, dar și în concordanță cu prevederile an. 385/9 C. proc. pen., Curtea a constatat că în mod greșit Tribunalul Bacău a soluționat cauza în apel, în loc de recurs și nu în componența prevăzută de lege, pentru o cauză aflată în recurs.
Într-adevăr, prin modificările aduse C. proc. pen., prin Legea nr. 278/2006, pentru infracțiunea de tulburare în posesie prevăzută de art. 220 C. pen., legiuitorul nu a mai prevăzut că punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a părții vătămate, față de vechea reglementare a acestei infracțiuni.
De asemenea, prin Legea nr. 356/2006, au fost modificate, și unele prevederi ale C. proc. pen. Astfel, potrivit art. 385/1 lit. d) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale
se
face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Coroborând actualele prevederi ale art. 220 C. pen., după modificările aduse C. pen. și C. proc. pen., infracțiunea de tulburare în posesie se judecă pe
trei
grade jurisdicționale - în fond, în apel și în recurs.
În cazul dat însă, în raport de data săvârșirii faptei de tulburare în. posesie și data înregistrării plângerii penale, la instanța de fond, respectiv la 22 august 2006, nu sunt aplicabile modificările C. pen. și ale C. proc. pen., despre care s-a făcut referire mai sus, ci prevederile legale, anterioare acestor modificări.
Pentru aceste considerente, recursul a fost admis de Curtea de Apel Bacău prin Decizia penală nr. 861/2007, Decizia Tribunalului Bacău nr. 502/A din
19 octombrie
2007 a fost casată, iar dosarul a fost trimis tribunalului, pentru rejudecare, având în vedere considerentele enunțate.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bacău, sub nr. 6972/110/2007,în care s-a pronunțat Decizia penală nr. 294/R din 08 aprilie 2008, prin care, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., s-a admis recursul declarat de recurent inculpat Z.T., împotriva sentinței penale nr. 1134 din 9 mai 2007 pronunțată în Dosarul penal nr. 3114/180/2006 al Judecătoriei Bacău, cu privire la greșita aplicare a
pedepsei
accesorii și aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen.
S-a casat sentința sub acest aspect, s-a reținut cauza spre rejudecare și în fond:
În temeiul art. 13 C. pen. s-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b, și aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen., pentru inculpat.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței
De menționat că decizia penală susmenționată, fiind pronunțată în
recurs, a fost definitivă, la data pronunțării, respectiv 08 aprilie 2009.
Împotriva sentinței sus-amintite, petiționara Liga Fii Satului „Ștefan cel Mare” prin reprezentant Z.T., a declarat prezentul recurs, criticile aduse sentinței instanței de fond, fiind menționate în cererea intitulată „Contestație - Recurs” ( filele 2-6 Dos. nr. 230/32/2009).
De fapt această „Contestație –Recurs”, formulată de petiționară este aproape scrisă eligibil și Înalta Curte cu mai multă greutate a reușit să descifreze conținutul acesteia, care practic nu are motive de recurs care să critice soluția instanței de apel, ci nu face altceva, decât să reia printr-un ton agresiv la adresa unor judecători și organe de poliție, situația expusă în plângerile făcute anterior la organele de urmărire penală și instanța competentă.
Astfel în conținutul acestei „Contestații - Recurs”, petenta arată că executorul judecătoresc este protejat de judecători inamovibili „ care îl scoate din cauză chiar dacă ar face crimă”, că acest m executor judecătoresc are la activ mai multe fapte grave, în sensul că după Revoluție, mai multă lume a murit în urma unor somații făcute, fără hotărâre judecătorească.
În continuarea „Contestației - Recurs” recurenta face o descriere și o paralelă între ceea ce înseamnă hotărâre civilă și ceea ce înseamnă hotărâre penală și cum se poate executa o hotărâre civilă. Mai departe acuză pe judecătorul de la curtea de apel cât și pe șeful poliției că ar fi garantat executorului judecătoresc că nu va păți nimic.
Recursul va fi respins, ca nefondat pentru următoarele motive:
Examinând actele dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, constată:
Pentru soluționarea plângerii penale formulate de petiționară, procurorul a efectuat acte menite să stabilească existența faptelor reclamate. Mai mult chiar, din tot ansamblul probator al dosarului rezultă că procurorul a efectuat o anchetă corectă cu privire la faptele reclamate.
În lipsa unor dovezi concrete, organele de urmărire penală și respectiv prima instanță au apreciat că nu se confirmă acuzațiile din plângerea penală.
Trebuie subliniat încă o dată, că Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a rămas definitivă, la data pronunțării.
Ulterior pronunțării deciziei, respectiv la data de 26 mai 2009, creditorul
M.I., parte civilă în cauza susmenționată a formulat cerere la biroul executorului judecătoresc G.N., de punere în executare a sentinței penale nr. 1134 din 9 mai 2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 294/R din 08 aprilie 2009, a Tribunalului Bacău, după care la data de 27 mai 2009, s-a emis somația nr. 148/08, către debitorul Z.T.
Față de cele arătate, rezultă că executorul judecătoresc G.N., intimatul din cauza dedusă judecății, a pus în executare o hotărâre definitivă. Față
de această împrejurare, se înlătură apărarea petentei, că intimatul a executat o hotărâre nedefinitivă, făcând de fapt referire la Decizia penală nr. 861/2007 a Curții de Apel Bacău, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Bacău,
dar neavând în vedere și ultima decizie a Tribunalului Bacău, respectiv nr. 294/R din 08 aprilie 2009.
Cât privește susținerea petentei că la adresa unde s-a efectuat executarea silită a existat sediul Ligii Fii satului "Ștefan cel Mare”, nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens, iar din hotărârea a cărei executare s-a efectuat, rezultă că s-a dispus condamnarea inculpatului Zaharia Tiberiu (persoană fizică) și tot acesta a fost obligat în soluționarea laturii civile a cauzei să lase părților vătămate în liniștită posesie suprafața de 595 m.p., teren situat în Bacău.
De asemenea, din analiza tuturor actelor și lucrărilor dosarului, nu au rezultat dovezi că petenta Liga Fii Satului „Ștefan cel Mare”, a suferit vreo vătămare prin punerea de către petent în executare a hotărârii judecătorești susmenționate, cerință impusă de dispozițiile art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen.
Față de cele reținute, Înalta Curte, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul petentei.
Conform disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara Liga Fii Satului „Ștefan cel Mare” prin reprezentant Z.T. împotriva sentinței penale nr. 124 din 18 august 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 noiembrie 2009.