ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 432/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția Domeniului Statului a solicitat anularea H.G. nr. 1342/2008. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că H.G. nr. 1342/2008 a fost adoptată de Guvern fără respectarea prevederilor „legale și constituționale”, precum și fără respectarea obiecțiunilor și propunerilor legale ale instituțiilor avizatoare.

În fapt a arătat că s-a reorganizat ca instituție publică în baza H.G. nr. 131/2008, finanțată din venituri proprii și aflată în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice. A susținut că, regimul juridic al terenurilor aflate în administrarea sa, terenuri din domeniul public al statului - este reglementat de prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 290/2002, în sensul că terenurile rămân în administrarea institutului pe durata realizării obiectului de activitate și de prevederile Legii nr. 525/2004, art. 22 3, care dispun expres că aceste terenuri rămân definitiv și irevocabil în administrarea institutelor, cu excepția terenurilor agricole necesare reconstituirii dreptului de proprietate privată al persoanelor îndreptățite, solicitate în baza Legii nr. 18/1991.

Reclamantul a susținut că s-au făcut observații la proiectul de hotărâre întrucât suprafața de 1749,24 ha teren aflat în domeniu public al statului, i-a fost dată în exploatare, prin contractul de concesiune nr. 78/2002, de către Agenția Domeniilor Statului, iar acest contract nu a fost modificat ulterior. Cu privire la predarea de către reclamant către Comisia Locală Corbeanca a suprafețelor de 221 ha și 1122 ha, a susținut că nu s-a dispus scoaterea acestora din domeniul public și trecerea în domeniul privat al statului și nici nu s-a întocmit anexa cu datele de identificare ale suprafețelor.

A mai arătat că a obținut o hotărâre irevocabilă prin care a fost anulată o hotărâre a Comisiei Locale de aplicare a Legii fondului funciar Corbeanca deoarece a fost obligat nelegal să restituie suprafața de 221 ha și respectiv 1122 ha teren acestei comisii, iar prin hotărârea de Guvern contestată, dată cu încălcarea hotărârii judecătorești, este din nou obligat să restituie această suprafață neidentificată de teren și fără atribuirea corelativă în patrimoniul reclamantului a unei suprafețe identice pe alt amplasament. A mai arătat că, inclusiv suprafața de 37,54 ha luciu de apă ce se afla în domeniul public al statului a fost trecută în domeniul public al Comunei Balotești, iar reclamantul are un contract de concesiune cu Agenția Domeniilor Statului și de asemenea un drept de administrare asupra terenurilor, astfel că, prin actul contestat i s-au lezat drepturile anterior dobândite.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, Legii nr. 525/2004, Legii nr. 147/2004, Legii nr. 290/2002 și Legii nr. 213/1998. Pârâta, Agenția Domeniilor Statului a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și, în subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pârâții, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 2. Hotărârea Curții de apel Prin sentința civilă nr. 1549 din 8 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Agenția Domeniilor Statului, ca și acțiunea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență următoarele: În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Domeniilor Statului, instanța a reținut netemeinicia acesteia, întrucât, pe de o parte din actul contestat prin acțiune rezultă că Guvernul i-a conferit pârâtei atribuții de punere în executare a anumitor dispoziții, cum ar fi să identifice și să predea reclamantului în administrare o suprafață de teren arabil, pe de altă parte din actele aflate la dosar rezultă că Agenția Domeniilor Statului a încheiat cu reclamantul un contract de concesiune cu privire la suprafețe de teren vizate de actul contestat. Cu privire la fondul cauzei, prima instanță a observat că reclamantul s-a înființat ca institut de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol prin H.G.

nr. 131/2008, modificată și completată prin H.G. nr. 1342/2008 pe care reclamantul a contestat-o. Conform Legii nr. 525/2004 de aprobare a O.U.G. nr. 64/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2002, art. 22 3 art. unic, pct. 3, alin. (1) și pct. 4, suprafețele de teren trecute potrivit Legii nr. 147/2004 în administrarea institutelor de cercetare - dezvoltare din domeniul agricol rămân definitiv și irevocabil în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole prevăzute în Anexa nr. 7, necesare reconstituirii dreptului de proprietate privată a persoanelor îndreptățite, solicitate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată.

A reținut că pârâtul Guvernul României, a dispus predarea suprafeței de 221,1122 ha teren arabil din administrarea reclamantului în administrarea comisiei locale de fond funciar Corbeanca, măsura încadrându-se în excepțiile permise de Anexa nr. 7 a Legii nr. 525/2004, astfel că reclamantul nu poate invoca vătămarea dreptului său de administrare prin Hotărârea de Guvern contestată. A apreciat că împrejurarea că reclamantul a obținut hotărâri judecători irevocabile cu privire la suprafața de 221, 1122 ha, în sensul că au fost anulate hotărâri ale Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar nu poate fi opusă Guvernului, ca motiv de nelegalitate a actului contestat.

A observat, că prin hotărârea de Guvern contestată s-a prevăzut o obligație conexă în sarcina Agenției Domeniilor Statului de a identifica și preda către reclamant o suprafață de teren comasată de 221, 1122 ha teren arabil din domeniul public sau privat al statului, în județul Ilfov sau județele limitrofe, tocmai pentru a nu se aduce atingere situației obținute de reclamant prin hotărârile judecătorești irevocabile, cu privire la care Guvernul a hotărât în limitele conferite de Legea nr. 290/2002. Referitor la contractul de concesiune încheiat de reclamant cu Agenția Domeniilor Statului s-a reținut că obiectul acestui contract a vizat doar suprafața de 37,54 ha amenajată pentru piscicultură, suprafața respectivă fiind lăsată cu această destinație în patrimoniul reclamantului după reorganizare.

Întrucât art. 22 3 din Legea nr. 290/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 525/2004, exceptează terenurile agricole prevăzute în Anexa nr. 7, de solicitările făcute în temeiul Legii nr. 18/1991 republicată, după apariția Legii nr. 247/2005 care impune realizarea principiului restituirii în natură, în condițiile în care această obligație a fost asumată de România față de Consiliul Europei cu ocazia adoptării Rezoluției nr. 1123/1997, instanța de fond a apreciat că în mod corect Guvernul României, prin H.G. contestată a dispus abrogarea art. 3 alin. (2) și Anexa nr. 9 din H.G. nr. 131/2008. 3. Recursul declarat de reclamantul Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești Împotriva hotărârii Curții de apel a declarat recurs reclamantul, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc.

civ. Recurentul susține că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, prin aceea că: 3.1. Actul administrativ atacat a fost adoptat fără avizul instituțiilor implicate și fără a se ține seama de observațiile și propunerile acestora. 3.2. Nu s-a observat că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 213/1998 și cele cuprinse în Legea nr. 290/2002, „se completează fără să se excludă”. Terenurile vizate de hotărârea de Guvern sunt indispensabile pentru activitatea institutului și, în orice caz, nu pot fi predate pentru că nu au fost identificate, ele „nefigurând pe un inventar”. 3.3. Au fost ignorate prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 18/1990 și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 care dispun că nu pot face obiectul reconstituirilor dreptului de proprietate terenurile care fac parte din domeniul public al statului.

3.4. Nu s-a ținut seama de efectul abrogator (tacit) al Legii nr. 45/2009, prin care „s-a stabilit imperativ încă o dată” că pe suprafețele de teren indispensabile cercetării este interzisă reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar. 4. Procedura în fața Înaltei Curți La data de 1 octombrie 2009, în recurs, I.V. a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul intimatului-pârât Guvernul României, arătând că justifică un interes legitim prin aceea că urmează a fi pus în posesie de Comisia Locală Corbeanca pe o parte din terenul vizat de actul administrativ atacat. Această cerere a fost încuviințată în principiu prin încheierea de la 22 ianuarie 2010. În cauză au formulat întâmpinări toți intimații, solicitând respingerea recursului ca nefondat, invocând argumente similare.

În esență, aceștia au susținut că prin adoptarea Legii nr. 247/2005 s-a urmărit a se acorda prevalență principiului restituirii în natură, conform instrumentului de motivare și prezentare ce a însoțit proiectul de lege. Ca efect al acestei reglementări și în vederea corelării suprafețelor aflate în exploatarea recurentului cu inventarul actualizat al Agenției Domeniilor Statului și cu suprafețele de teren atribuite persoanelor îndreptățite de către Comisiile locale de fond funciar s-a adoptat hotărârea de Guvern atacată. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma recursului declarat, a întâmpinărilor și a cererii de intervenție accesorie, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că este legală și temeinică, așa încât o va menține. 1. Argumente de fapt și de drept relevante, corespunzătoare motivelor de recurs formulate Recurentul a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ H.G. nr. 1342/2008 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 131/2008 privind înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești prin reorganizarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Bovine Balotești, precum și pentru modificarea unor acte normative privind înființarea unor unități de cercetare – dezvoltare în domeniul agricol, publicată în Monitorul Oficial la data de 24 octombrie 2008, solicitând anularea parțială a acesteia, în privința art. I pct. 1-6 și pct. 9-11.

Motivele de nelegalitate formulate în fața primei instanțe au fost reiterate în recurs și sunt toate nefondate, după cum urmează. 1.1. Proiectul actului normativ elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost supus avizării în condițiile art. 8 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, fiind avizat favorabil de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției ( fila 108,dosar fond). Contrar susținerilor recurentului, la adoptarea hotărârii de Guvern s-a ținut seama de observațiile Ministerului Justiției conținute în adresa nr. 108027 din 25 septembrie 2008 și de decizia civilă nr. 1332/2008, irevocabilă a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, reglementarea fiind tocmai în sensul de a se minimiza impactul predării suprafeței de 221, 1122 ha către Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Corbeanca, județul Ilfov.

Astfel, relevant în această privință este art. I pct. 3 al actului administrativ: „După art. 2 se introduce un nou articol, art. 2 1 , cu următorul cuprins: Art. 2 1 – (1) Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești are obligația de a preda, prin protocol de predare-preluare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Corbeanca, județul Ilfov, suprafața de teren de 221,1122 ha, aflata în domeniul public al statului și în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești, în conformitate cu prevederile art. III alin. (1 1 ) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Agenția Domeniilor Statului are obligația, în termenul prevăzut la alin. (1), de a identifica și de a preda Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești în administrare o suprafață de teren comasată de 221,1122 ha arabil, domeniul public sau privat al statului, aflata în administrarea sa, din județul Ilfov sau județele limitrofe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare." 1.2.

Recurentul contrapune dispozițiile art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia cu cele cuprinse în art. 22 3 din Legea nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (în vigoare la data adoptării actului administrativ) ajungând la concluzia că terenurile care fac obiectul unor cereri de retrocedare nu pot fi restituite foștilor proprietari și „vor fi păstrate în administrarea unităților de profil”.

În realitate, dispozițiile art. 22 3 din Legea nr. 290/2002 în forma în vigoare la data adoptării hotărârii de Guvern examinate, au următorul cuprins: „Suprafețele de teren trecute, potrivit Legii nr. 147/2004, în administrarea institutelor, unităților, centrelor, stațiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, precum și a instituțiilor de învățământ superior agricol și silvic rămân în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole preluate de la foștii proprietari și solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire, precum și a celor prevăzute în anexa nr. 6 1 . Terenurile aparținând foștilor proprietari, dar indispensabile activității de cercetare-dezvoltare, colecțiile de material biologic, loturile demonstrative, suprafețele destinate producerii de sămânță și material de plantat din verigi superioare, testărilor tehnologice și terenurile pentru producerea furajelor necesare animalelor de experiență și producție, plantațiile cu rol în ameliorare, parcelele amenajate special pentru experimentări multianuale, în care s-au investit sume importante dificil de recuperat sau care implică investiții noi considerabil de mari, vor fi păstrate în administrarea unităților de profil”.

Din simpla lectură a acestui text, chiar fără a face apel la regulile de interpretare a normelor juridice, se ajunge la concluzia contrară celei exprimate de recurent, și anume că numai în situațiile strict enumerate de legiuitor, terenurile aparținând foștilor proprietari nu se restituie acestora. 1.3. Prin emiterea hotărârii atacate, s-a reglementat transferul suprafeței totale de 660,5637 ha din domeniul public al statului și administrarea recurentului, în domeniul privat al statului, la dispoziția Comisie locale Balotești de aplicare a legilor fondului funciar. Această operațiune juridică este legală, realizându-se conform dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998. 1.4. Acest motiv de recurs este străin de cauza examinată.

Intervenirea unui act normativ ulterior care ar abroga implicit actul normativ examinat nu produce consecințe asupra legalității acestuia. De altfel, evenimentul normativ invocat nici nu are efectul abrogator scontat de recurent, câtă vreme Legea nr. 45/2009 conține dispoziții similare celor analizate în cadrul motivului al treilea de recurs. Sintetizând, Înalta Curte reține că intimatul-pârât Guvernul României, în virtutea funcției normative pe care o exercită în conformitate cu art. 108 alin. (1) din Constituție a adoptat H.G. nr. 1342/2008 în mod legal, în cadrul marjei de apreciere de care beneficiază, toate criticile formulate de recurent vădindu-se a fi nefondate. 2. Temeiul legal al soluției adoptate Pentru toate considerentele expuse la pct. II.1 din decizie, în temeiul art. 312 alin. (1) –(3) C. proc.

civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești împotriva sentinței civile nr. 1549 din 8 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2010.