ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1056/2023

Ședința publică din data de 8 iunie 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin decizia nr. 496 A din 6 aprilie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelanta-pârâtă Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și de către apelanta-pârâtă A., împotriva sentinței civile nr. 3015/29.10.2020 pronunțate de Tribunalul Ilfov – secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești și intimata-pârâtă Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Ilfov.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub dosar nr. x/2022, pârâta Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 496 din 6 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a.

Prin încheierea de la termenul din 10 iunie 2022, Curtea de Apel a respins excepția nulității cererii de revizuire pentru nemotivare, invocată din oficiu, având în vedere că decizia nr. 496/06.04.2023 împotriva căreia a fost declarată calea de atac nu a fost motivată și comunicată părților, revizuenta aflându-se astfel în imposibilitate obiectivă de a-și motiva cererea de revizuire.

La termenul din 7 octombrie 2022, revizuenta Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus motivarea cererii de revizuire printr-un memoriu separat, aflat la dosarul curții de apel, invocând în cuprinsul acesteia dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 548 A din 30 martie 2023, în raport de prevederile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La data de 27 aprilie 2023, cererea de revizuire formulată de Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor împotriva deciziei nr. 496 din 6 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I civilă, sub dosar nr. x/2022.

Prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se arată că există două hotărâri definitive potrivnice date de Curtea de Apel București în dosare diferite. Astfel, revizuenta precizează că decizia civilă nr. 496/A/06.04.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1046/A/30.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.

În motivarea cererii, revizuenta arată că ipotezele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. trebuie analizate prin raportare nu doar la dispozitivul hotărârii judecătorești criticate, cât și la considerentele acesteia. În speță sunt îndeplinite condițiile cumulative presupuse de textul legal invocat, respectiv (i) este vorba despre două hotărâri potrivnice, decizia 496 A venind să modifice dispozițiile Deciziei 1046A, (ii) hotărârile să fie pronunțate în aceeași speță, ambele situații izvorând din titluri de proprietate emise în baza aceleiași hotărâri adoptate de Comisia Județeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, (iii) hotărârile au fost pronunțate în dosare diferite, nefiind invocată excepția autorității de lucru judecat în cel de-al doilea, (iv) se solicită anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat a celei dintâi.

În dosarul nr. x/2018, instanța nu a analizat dispozițiile legii nr. 45/2009 și a H.G. 134272008 la data predării/preluării suprafeței de teren, respingând cererea de apel fără să țină seama de considerentele expuse în Decizia nr. 1046A/2021 definitivă, și care aveau autoritate de lucru judecat.

Hotărârea judecătorească nr. 1046A intrată în puterea lucrului judecat, a creat pentru Comisia Locală Corbeanca o îndreptățită apreciere a predictibilității ca și în ce privește a doua cerere, care privește o situație de fapt identică, să se respecte practica judiciară statuată. Or, rezolvarea neunitară a celor două cauze este temei pentru cererea de revizuire, în virtutea puterii de lucru judecat.

Revizuenta arată că forma actuală a Anexei nr. 2.6 din Legea nr. 45/2009R, în care este identificată suprafața de teren de 454,23 ha proprietate publică a statului, aflată în administrarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești, este ulterioară datei predării terenului în suprafață de 221,1122 ha prin executare silită, în baza H.G. nr. 1342/2008 a sentinței civile nr. 1305/2010 a Judecătoriei Buftea prin care intimata a fost obligată să predea prin protocol terenul, motiv pentru care, de altfel, acesta nici nu a invocat în fața instanței, în contestația la executare, dreptul de proprietate publică asupra terenului.

Ulterior reluării unor aspecte ce țin de situația de fapt și de succesiunea în timp a actelor cu caracter normativ reglementând situația terenurilor aflate în administrarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești, revizuenta arată că prin Decizia nr. 1046A/2021 a Curții de Apel s-a reținut că suprafața de teren de 221,1122 ha se află la dispoziția Comisiei Locale Corbeanca și că aceasta putea să propună eliberarea titlului de proprietate, în vreme ce prin decizia atacată – nr. 496A/2022 același complet arată că acest teren (fără a indica exact suprafața și amplasamentul) a fost trecut în Anexa 2.6.

Concluzionând, solicită anularea deciziei civile nr. 496A din 6 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 și urmare a rejudecării apelului formulat de Comisia Locală Corbeanca, să se dispună admiterea acestuia și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea formulată la 20 ianuarie 2023, intimatul Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești a depus întâmpinare și a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, având în vedere că cele două dosare în care s-au pronunțat decizii presupus a fi potrivnice vizează două spețe diferite, între părți diferite, nefiind vorba despre o triplă identitate de obiect, cauză și părți, pentru a fi incidentă autoritatea de lucru judecat.

În condițiile în care cele două dosare au alt obiect, nu se pune problema ca decizia civilă nr. 496A/6 aprilie 2022 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr. x/2018 să încalce autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1046A/30 iunie 2021 a Curții de Apel București, nici în ce privește dispozitivul hotărârii și nici în ce privește considerentele.

Concluzionând, arată că nu este vorba în cauză despre întrunirea condițiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care solicită respingerea cererii de revizuire.

Prin notele scrise comunicate prin e-mail la 22 februarie 2023, intimata Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Ilfov a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel, în virtutea art. 510 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la temeiul de drept invocat de revizuentă – art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând declinarea competenței în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11 ale articolului menționat.

Astfel, un prim aspect ce trebuie avut în vedere este acela al obiectului cererii de revizuire și al temeiului de drept invocat de revizuent, în vederea examinării cerințelor de admisibilitate a căii de atac deduse judecății.

În cuprinsul cererii formulate de Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, este indicat motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Reiese așadar că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (i) existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie contradictorii; (ii) hotărârile judecătorești respective să fie pronunțate în dosare diferite; (iii) să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; (iv) în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Rațiunea acestei reglementări constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Astfel, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin cererea formulată, revizuenta susține că decizia civilă nr. 496/A/06.04.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1046/A/30.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2018, prin aceea că în prima decizie s-a reținut că suprafața de teren de 221,1122 ha se află la dispoziția Comisiei Locale Corbeanca și că aceasta putea să propună eliberarea titlului de proprietate, în vreme ce prin decizia atacată – nr. 496A/2022 același complet arată că acest teren (fără a indica exact suprafața și amplasamentul) a fost trecut în Anexa 2.6., reținându-se că terenul este parte din domeniul public.

Procedând la analiza celor două decizii, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite două dintre condițiile presupuse de cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru contrarietate de hotărâri, respectiv că nu există identitate de chestiune litigioasă și nu se verifică tripla identitate presupusă de invocarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

Astfel, decizia nr. 1046/A din 30 iunie 2021 a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2018, litigiul vizând cererea formulată de reclamantul Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești în contradictoriu cu pârâții B., Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov și Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Corbeanca, de constatare a nulității absolute a Titlului de proprietate nr. x/29.01.2014 emis în favoarea numitului B. pentru suprafața de 26 de ha situată pe teritoriul comunei Balotești, județul Ilfov, tarlaua x, parcela x.

Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, iar instanța de apel a menținut soluția, prin decizia nr. 1046/A din 30 iunie 2021 reținându-se că "emiterea titlului nu face decât să concretizeze un drept deja recunoscut în favoarea titularului printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, deci obligatorie, beneficiind de autoritate de lucru judecat, sentința civilă nr. 1655/31.03.2008 a Judecătoriei Buftea, acela de a fi pus în posesie asupra unei suprafețe de teren de 26 mp regăsită în cuprinsul terenului aflat în administrarea apelantului-reclamant.

Drept urmare, ținând seama de succesiunea în timp a dispozițiilor legale incidente raportului juridic dedus judecății, de la momentul recunoașterii dreptului intimatului-pârât B. la reconstituirea în natură a suprafeței de teren de 26 ha și până la emiterea titlului de proprietate, dar și de hotărârile judecătorești pronunțate privitor la efectele juridice pe care aceste dispoziții legale le produc asupra dreptului intimatului, este lipsită de temei susținerea apelantului-reclamant privind nelegalitatea titlului de proprietate ca efect al încălcării normelor de drept indicate în cerere."

Totodată, curtea de apel a reținut incidența în cauză a Deciziei Curții Constituționale nr. 682 din 19 noiembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor din anexa nr. 2.5 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești, prin care s-a statuat în sensul în care "a considera, printr-o dispoziție a legii, că un imobil pentru care instanța judecătorească a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane fizice face obiectul dreptului de proprietate publică al statului, fără respectarea exigențelor constituționale privind exproprierea și fără nicio distincție în ceea ce privește titularul dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, ar însemna ignorarea unor realități juridice consolidate ca efect al unor hotărâri judecătorești înzestrate cu autoritate de lucru judecat și recurgerea la un mod de transformare a proprietății persoanelor fizice în proprietate publică, ceea ce Constituția nu permite."

Decizia civilă nr. 496/A/06.04.2022 a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 în soluționarea căii de atac a apelului formulată de revizuenta din prezenta cauză și de către persoana îndreptățită, menținând soluția tribunalului prin care a fost admisă cererea de anulare formulată de același reclamant, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești, a titlului de proprietate nr. x/14.08.2014 emis în favoarea pârâtei A., pentru o suprafață de teren de 37 ha.

În considerentele deciziei atacate s-a reținut că "prin Legea nr. 45/2009 modificată și completată prin Legea nr. 72/2011, terenul a fost evidențiat în administrarea intimatului-reclamant, fiind inventariat în Anexa nr. 2.6 a acestei legi, la suprafețele minime din domeniul public al statului indispensabile cercetării, iar prin Protocolul de predare-preluare din data de 01.02.2012, aspect necontestat în cauză, intimatul-reclamant Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești a primit întreaga suprafață din Anexa nr. 2.6 a acestei legi, deci inclusiv terenul pentru care a fost emis titlul de proprietate în anul 2014."

Pe de altă parte, curtea de apel a reținut că "apelantei-pârâte A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 37 ha, fără să fie stabilit amplasamentul printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și fără ca titlul de proprietate să fie emis în baza unei astfel de hotărâri, prin Hotărârea nr. 2444/27.10.2006 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov fiind doar aprobată validarea anexei nr. 29 cu un număr de 13 poziții (pârâta A. fiind înscrisă la poziția 8 din anexă cu suprafața de 40 ha), fără stabilirea amplasamentului terenului."

Or, de vreme ce "emiterea titlului de proprietate, ulterioară modificării Legii nr. 45/2009 prin Legea nr. 72/2011, nu a concretizat un drept care să fi fost deja recunoscut în favoarea titularului - apelanta-pârâtă A. - printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, deci obligatorie și care să beneficieze de autoritate de lucru judecat, acela de a fi pusă în posesie asupra unei suprafețe de teren de 37 ha regăsită în cuprinsul terenului aflat în administrarea intimatului-reclamant, împrejurare ce a condus la constatarea încălcării dispozițiilor legale care indisponibilizează imperativ, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, terenurile date în administrarea instituțiilor publice, destinate activității de cercetare-dezvoltare."

În raport de circumstanțele particulare ale cauzei s-a reținut că în cauză nu sunt incidente considerentele Deciziei CCR nr. 682/2014 tocmai deoarece terenul în cauză nu reprezintă vechiul amplasament al apelantei-pârâte A. și nici nu există vreo hotărâre judecătorească prin care acesteia să i se recunoască dreptul de a i se reconstitui dreptul de proprietate cu suprafața de teren pentru care i s-a emis titlul de proprietate atacat.

Drept urmare, Înalta Curte observă că decizia nr. 1046/A din 30 iunie 2021 a fost pronunțată într-un litigiu ce s-a comportat între alte părți, vizând un alt titlu de proprietate, o altă suprafață de teren și un alt amplasament, situația de fapt ce a stat la baza celor două decizii fiind de asemenea diferită, în primul caz, titlu a fost emis în favoarea persoanei îndreptățite în baza hotărârilor judecătorești preexistente, spre deosebire de dosarul nr. x/2018, unde titlul de proprietate a fost emis ulterior includerii terenului în domeniul public al statului, hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov nefiind emisă în baza unei hotărâri judecătorești definitive. Situația de fapt diferită, justifică așadar soluțiile diferite pronunțate în cele două dosare, neputându-se vorbi despre contrarietate între cele două decizii.

Așadar, raportând cererea de revizuire la cerințele impuse de dispozițiile art. 509 C. proc. civ., Înalta Curte constată că în cauza dedusă judecății, aceste condiții nu sunt îndeplinite, astfel încât cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cerere de revizuire formulată de revizuenta Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Corbeanca împotriva deciziei civile nr. 496 A din 6 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iunie 2023.